Rembrandt

Fiu al lui Harmen Gerritszoon, de meserie morar si al lui Neeltgen Willemsdochter van Zuytbrouck, Rembrandt s-a nascut la 15 iulie 1606, la Leyda, in apropierea fortificatiilor, langa unul din bratele Rhinului care traverseaza orasul, de unde si numele de van Rijn. Rembrandt este al saselea copil pe care il are morarul cu fiica brutarului Zuytbrouck. Cei cinci care-1 precedasera - patru baieti: Adriaen, Gerrit, Cornelis si Wilhelm, care aveau intre 16 si 10 ani la data nasterii lui Rembrandt, si o fata, Machteldt de 14 ani - isi ajutau parintii sau erau ucenici la diferiti mestesugari din oras. Nu mult dupa nasterea lui Rembrandt, mama ii dadu inca o sora, pe Lijsbeth.

Viata si creatia lui Rembrandt Harmensz van Rijn s-au desfasurat pe fundalul si in conditiile unei epoci, in care marea burghezie olandeza se constituise in casta si se afundase in conformism si filisti nism. Oficialitatea olandeza a timpului recunoscuse in Rembrandt pe unul dintre acei deceptionati deceptionanti, dintre acei noncon formisti in care mocnea o revolta autentica si cautase, pentru aceasta, sa-1 izoleze. Dar secolul de aur olandez nu a ramas in memoria umani tatii prin numele unor comercianti sau financiari si nici macar prin acela al scriitorilor si artistilor al caror clasicism insemna un act de supunere fata de stapanire. El dainuie si va dainui in constiinte prin numele lui Spinoza si Rembrandt.

In Olanda secolului al XVII-lea subiectele reli gioase incetasera de a mai forma o categorie importanta in pictura. Portretistica si peisajul, pictura de gen si natura moarta, marinele, sce nele de strada si animalele isi aveau specialistii lor. Nici un aspect al vietii cotidiene a burghe zilor olandezi nu a fost uitat. Dar arta religioasa avea prea putina cautare si n-a avut se pare alti specialisti in afara de Rembrandt si elevii sai cei mai apropiati. Si chiar si acesti elevi, in cele mai multe cazuri, indata ce au devenit pictori independenti, s-au indepartat de subiectele bi blice, in favoarea domeniilor mai manoase ale portretisticii, picturii de gen sau a peisajului.

Acest gust al olandezilor pentru zugravirea vietii cotidiene, precum si indiferenta lor fala de arta cu subiect religios, pot fi explicate prin fondul calvinist al culturii lor. Dupa Calvin, arta picturii, ar trebui sa se ocupe numai cu redarea lumii vizibile, iar scopul ei sa fie impo dobirea caselor particulare si a cladirilor publice. El a refuzat artelor frumoase orice drept de a servi religia. Convingerea sa era ca reprezenta rea figurativa a lui Dumnezeu sau a lui Hristos degradeaza divinitatea prin umanizare. Simplita tea severa a bisericilor olandeze, cu totala lor lipsa, de decoratii, mai reflecta inca austeritatea calvinista in forma ei originara.

Este cu atat mai surprinzator ca, in acest context, creatia lui Rembrandt ne apare atat de plina de interes pentru subiectele imprumutate din Biblie. Este adevarat ca maestrul sau, Pieter Lastman, consacrase o mare parte a operei sale ...