Pictura mozaicul și icoana în epoca bizantină, artă bizantină

In toate epocile istorieie artei bizantine, fresca a fost folosita alaturi de mozaic in decoratia bisericilor si mandoua aceste tehnici au adoptat aceleasi teme iconografice. Realismul tratarii episoadelor din viata lui Iisus, ecoul iluzionismului picturii pompeiene, naturaletea detaliilor, lirismul expresiei figurilor, siguranta si dezinvoltura tusei, confera acestui ciclu pictural caracterul de moment de referinta pentru arta bizantina.

Temele iconografice bizantine si modalitatea de reprezentare a lor au suferit o influenta orientala evidenta.

Dumnezeu-Tatal nu este niciodata reprezentat. (il va reprezenta pt prima oara Michelangelo in Capela Sixtina). Hristos este figurat in ipostaze diverse (legate de etpele istoriei crestinismului). Astfel, in primele secole figura lui ete blanda, milostiva, plina de umanitate; in epoca ereziilor si dupa victoria bisericii Hristos este infatisat ca un luptator; iar la urma, dupa ce conciliul din Niceea a stabilit dogma umanitatii Tatalui ai a Fiului intr-o unica si atotputernica Fiinta divina figura lui este cea a unui triumfator si autoritar suveran al lumii (Pantokrator). A treia ipostaza a trinitatii, Sf Duh, oefrea posibilitati figurative limitate: de fascicul luminos coborand idn cer, de limbi de foc sau de porumbel.

In ceea ce priveste Fecioara, dupa ce Conciliul din Calcedon o reafirma ca Maica Domnului, ea este reprezentata grafic cu tot mai multa fervoare si in diferite ipostaze: pe tron ca imparateasa, calauzitoarea drumetilor, tinandu-si triumfatoare Fiul pe genunchi, sau in poza de mama alaptandu-si copilul.

Alaturi de arhitectura si de icoana, contributia cea mai de seama a Bizantului la arta universala este mozaicul.

Mozaicul este genul de arta in perfecta concordantacu estetica neoplatonicianace fundamenta creatia artistului bizantin prin mijlocirea caruia stralucirea luminii si a culorilor apropia spiritul de perfectiunea invizibila. Iar in cadrul fastuosului ritual liturgic conceput dupa modelul ceremonialul curtii imperiale splendoarea mozaicului vehicula contemplatia mistica spre beatitudine si extaz. Avandu-si originile din mozaicul roman din epoca tarzie, mozaicul bizantin se va indeparta foarte curand de spiritul realist al acestuia, folosindu-se de imagini solemne plasate pe un fond de aur pentru a sugera supranaturalul credintei.

Estetica acestui gen de arta este conditionata de natura materialului intrebuintat si de tehnica impusa de acesta. Mozaicul favorizeaza prin insasi natura sa o linie de contur inchisa si rezolva corpurile in pura suprafata. in timp ce stralucirea sa luminoasa glorifca continutul vizionar si imaterial, spiritual, al imaginii. Doua sunt abilitatile tehnice ale mozaicistilor bizantini, pe care acestia exalta vivacitatea si vitalitatea luminoasa a imaginilor: folosirea curbaturii in valuri a peretelui plan, si o usoara inclinare spre sursele de lumina si spre in jos, spre punctul in care este plasat privitorul.

In ceea ce priveste redarea figurii ...