Orașul medieval

La inceputuri, in orasele medievale predomina economia naturala, cea care producea cele necesare traiului. In urma incetarii marilor migratii, s-a reluat comertul si a inceput dezvoltarea mestesugurilor. Ei erau putini si erau priceputi ca olari, faurari si pietrari.

Comertul incepe sa se dezvolte. Pe uscat comertul era mai greoi deoarece nu erau drumuri, poduri si erau numeroase vami. Cel mai avantajos era comertul pe fluvii si mari. In special in Marea Nordului si Marea Mediterana, se dezvolta cele mai puternice centre economice si comerciale: orasele olandeze si italiene. Aceste schimbari si dezvoltari importante au dus la inflorirea oraselor in Europa. Originea lor era diferita: vechi cetati romane, au rezistat invaziilor; cum ar fi Bizantul, Roma, Paris, Lyon, Milano, Florenta, Londra, acestea aveau rolul unor centre administrativ religioase. Unele orase au aparut la intersectia marilor drumuri comerciale, langa porturi. Altele orase s-au dezvoltat in jurul unor castele fortificate. Au aparut asezari urbane care din motive religioase s-au asezat in jurul manastirilor. Toate orasele si asezarile rurale se aflau sub dominatia feudalilor care le percepeau taxe: in natura, munca si bani. Libertatea lor era ingradita de aceea ei se unesc sub juramant intr-o asociatie numita comuna prin care isi acordau ajutorul reciproc. Comunele aveau rolul de a obtine de la seniori o, carta prin care sa fie fixate obligatiile oraselor si eliminate abuzurilor nobililor. Ele au fost obisnuite fie pe cale pasnica fie prin lupte. Aparitia si dezvoltarea oraselor, a centrelor mestesugaresti si comerciale au impulsionat dezvoltarea productiei si schimburilor dintre orase ceea ce au dus la aparitia unei piete interne. Schimburile de produse nu puteau fi realizate decat intre oamenii liberi. Libertate de care se bucurau orasele, ceea ce au dus, la discutii de libertate. In orase s-a trecut la un nou mod de viata, civilizatia urbana care era un factor de progres in lumea medievala.

Activitatea mestesugurilor era controlata, aveau conditii de lucru, procedee de fabricatie, chiar uneori pretul. Mesterii, patronii atelierelor, membrii, companionii, s-au calfe se distingeau de restul oamenilor. Mestesugarii unei profesii se grupau in confrerii care aveau un caracter religios, achitau cotizatii si intretineau o capela dedicate unui sfant ales protector. In marile orase s-au infaptuit corporatiile s-au brezlele, in care intrau cei care aveau acelasi mestesug. Ei erau protejati de aceste bresle, iar cei care nu faceau parte din ea li se interzicea sa practice aceea meserie. Breasla avea un statut care trebuia respectat. Ele au devenit si au avut un rol politic in vita oraselor. Negustorii erau grupati in asociatii numite ghilde. Ghildele aveau un scop de-a proteja caravanele comerciale pe uscat s-au pe ape. Mai multe orase se asociau in, ligii s-au, hanse: aceasta denumire era utilizata cand era vorba de comertul maritim. cel mai ...