Napoleon Bonaparte

Napoleon I (1769-1821), imparatul Frantei, s-a nascut la data de 15 august, 1769, in Ajaccio, Corsica si i-a fost dat numele Napoleone. El a fost al II-lea dintre cei opt copii ai lui Carlo Buonaparte si al lui Letizia Ramolino Buonaparte. Carlo a fost un avocat care a luptat pentru independenta Corsicii, dar dupa ce Franta a ocupat insula in 1768 el a devenit procuror si judecator. Napoleon a absolvit in 1785 la varsta de 16 ani si s-a alaturat artileriei ca sublocotenent.

Dupa inceperea revolutiei, el a devenit un locolenent-colonel (1791) in Garda Nationala Corsicana. Dupa ce Corsica si-a declarat independenta, in 1793, Napoleon s-a mutat in Franta impreuna cu familia lui. Acolo dupa ce a distrus baza navala Toulon, el a fost promovat la gradul de general brigadier la varsta de 24 ani. In 1796 s-a casatorit cu Josephine de Beauharnais, vaduva unui aristrocrat ghilotinat in revolutie si mama a doi copii. In august 1798 o flota franceza sub conducerea vice amiralului Francois Paul Brueys dAigailliers a fost invinsa de o mica flota engleza care avea la conducere pe Horatio Nelson, la Batalia de pe Nil, din golful Abu Qir din Egipt. Distrugerea flotei franceze a garantat suprematia navala a englezilor in marea Mediterana. In 1799 Napoleon a esuat in ocuparea Siriei, da r a castigaa o victorie impotriva turcilor la Abu Qir. Franta, intre timp, facea fata unei noi coalitii; Austria, Rusia si alte puteri mai slabe s-au aliat cu Marea Britanie.

Bonaparte, un om nu prea modest, s-a hotarat sa-si paraseasca armata si sa se reintoarca sa salveze Franta. In 9-10 noiembrie 1799 el si camarazii lui au capatat putere si au instaurizat un nou regim Consulatul. Sub constitutia sa, Bonaparte, ca prim consul, avea aproape toata puterea dictatoriala. In 1802 constitutia l-a facut consul pe viata, iar mai apoi in 1804 sa-l faca imparat. In 1800 el a trecut Alpii, cu o armata, si i-a invins pe austrieci la Marengo. In Franta administratia a fost reorganizata iar scolile au fost puse sub control centralizat. Legea franceza a fost standardizata in Cod Napoleonian, sau codul civil, si alte sase coduri. Ei au garantat drepturile si libertatiile castigate in revolutie, incluzand si din-naintea legii si libertatea de religie.

In 1809 Napoleon ii invinge din nou pe austrieci la Wagram, anexand provinciile Iliriene, si a desfintat statele papale. De asemenea el a divortat de Josephine, insurandu-se in 1810 cu ducesa habsburga Marie Louise. Tot in 1810 imperiul a atins cele mai mari extinderi odata cu anexarea Bremenului, Lubeck, si alte parti din nordul Germaniei, impreuna cu tot regatul Olandei, urmata de abdicarea fortata a lui Louis Bonaparte.

Napoleon face legea in Europa In toate noile regate creeate de imparat, Codul Napolenian a fost stabilit ca lege. Feudalismul si serbia au fost desfintate, iar libertatea de religie a fost stabilita (cu exceptia Spaniei). Guvernamentul constitutional a ramas doar o promisiune, dar progresele si randamentul ...