Monarhia Spaniolă

Opera de unificare teritoriala a tarii dusa de Regii Catolici a fost continuata in directia organizarii economice, politice si sociale a statului. Dificultatile intampinate in acest sens erau mari. Prerogative regale erau limitate de pozitia marii nobilimi, de ordinele militare cele mai importante (de Santiago, de Calatrava, de Alcantara), de parlamente (cones), de uniunile oraselor castiliene (hermandades) si de puternica organizatie socio-economica din sectorul pastoral si textil - mesta. Pe de alta parte, unificarea regatului intampina dificultati st din partea accentuatei eterogenitati etnice - a marelui numar de arabi (moriscos) si de evrei crestinati (marranos), - precum si lingvistice (araba, castiliana, catalana, luzitano-galiciana, si limba basca). In domeniul politic, Ferdinand guverna prin intermediul unui consiliu regal; iar in Catalonia si Valencia, prin viceregi si prin adunarile locale, respectand vechile institutii si alegandu-si atent functionarii. In Castilia - provincia cea mai intinsa si mai dens populata - puterea regala s-a consolidat cand, in 1476, adunarea nationala a incuviintat infiintarea unui organism militar, de politic, pus sub directa conducere a Coroanei. Pentru a spori veniturile statului - si totodata pentru a raspunde tendintelor de independenta ale nobililor - in 1480 au fost restituite Coroanei toate teritoriile ocupate in timpul dezordinilor ce avusesera loc in cele doua decenii precedente. Ferdinand a devenit Mare maestru al ordinelor militare - ale caror venituri si considerabile posesiuni au fost trecute astfel Coroanei. Marea nobilime care sustinea Coroana a fost recompensata, lasandu-i-se proprietatile si privilegiile si totodata distribuindu-i-se teritorii din regatul recent cucerit al Granadei. In acelasi timp, membrii inaltei aristocratii au fost investiti si cu functiile administrative cele mai importante ale regatului. Membrii inicii nobilimi - hidalgos - au fost incorporati noului sistem al statului, ca functionari civili sau militari, mentinandu-si proprietatile funciare. Astfel, toate categoriile de nobili au devenit aliate ale monarhiei si dependente de aceasta. In fine, prin concordatul incheiat de Regii Catolici cu Biserica (1483), acestia au obtinut si dreptul de a propune candidatii pentru functia de episcopi.

In orase, ordinea a fost restabilita dupa ce liga oraselor a devenit o institutie guvernativa, cand monarhul si-a numit aici inaltii sai functionari administrativi si judecatoresti (corregidores), sefi ai districtelor urbane. In felul acesta, autonomia oraselor castiliene a fost considerabil redusa - si suprimata total in 1521, dupa reprimarea revoltei orasenilor (comuneros) contra regimului fiscal impus de Carol Quintul. Orasele isi aveau reprezentantii lor in parlamente (cortes) - parlamente care insa erau convocate din ce in ce mai rar, cand erau propuse noi impozite. In Castilia, unii membrii ai parlamentelor erau numiti chiar de suveran. Timp de 14 ani (intre 1482-1497) ...