Mihai Viteazul

Mihai Viteazul, domnul Tarii Romanesti (1593-1601), domnul tuturor romanilor (1600). Tatal sau a fost Patrascu cel Bun, domnul Tarii Romanesti (1554-1557), descendent din vechea ramura basaraba a Intemeietorului. Unii istorici au negat, in decursul timpului, originea domneasca a lui Mihai, ajungand sa sustina ca Iane Cantacuzino Banul, frate cu Teodora, era nu unchiul, ci tatal domni torului. Astazi, consensul originii domnesti si basarabe a lui Mihai este unanim.

Ocuparea domniei e pregatita de ocuparea unor dregatorii consecutive in aparatul de stat al tarii Romanesti: banisor de Mehedinti (1588) in a doua domnie a lui Mihnea Turcitul (1585-1591), mare stolnic (sfarsitul anului 1588), mare postelnic (1591) sub domnia lui Stefan Surdul (1591-1592), ma re aga (1592), mare ban al Craiovei (1593) sub Alexandru cel Rau (1592-1593). In iunie 1593, Alexandru cel Rau (care voia sa-l piarda pe Mihai) descopera un complot al boierilor si executa un numar dintre acestia. Mihai fuge in Transilvania, unde se bucura de sprijinul principelui Sigismund Bathory, si de acolo, la Istanbul unde, cu aju torul unchiului sau, Iane si al lui Andronic Cantacuzino, cat si cu al lui Sigismund si al agentului englez Barton, izbuteste sa ia domnia (oc tombrie 1593). Inca din timpul negotului, Mihai izbutise sa-si consolideze baza materiala, fapt insemnat in actiunea de luare a domniei. Politica interna este subordonata idealului luptei pentru indepen denta. Mihai inaugureaza aceasta lupta prin doua acte: cheama pe credi torii turci la vistierie, la Bucuresti, sub pretext ca li se vor plati dato riile, dar sunt omorati; corpul de otomani care supraveghea pe domnitor la Bucuresti (format din 2 000 de oameni) este exterminat. Concomitent, Aron-Voda procedeaza la fel la Iasi. Urmeaza marile confruntari cu puterea otomana. Mai intai Putinei, Stanesti si Serpa testi (1594), apoi Calugareni (13 august 1595) si Giurgiu (primavara lui 1596), in urma carora armatele otomane conduse de batranul ge neral (vizir) Sinan pasa sunt infrante. Mihai incheie totusi pace cu turcii (1596). Urmeaza luptele pentru unirea tarilor romane si episoa dele corespunzatoare: Selimbar (1599), unde Mihai infrange ostile condu se de principele Transilvaniei, Andrei Bathory, intrarea lui Mihai in Alba Iulia (1 noiembrie 1599) si unirea Transilvaniei cu tara Romaneasca, intrarea lui Mihai in Moldova (mai 1600) si unirea celor trei tari roma nesti. Desi infaptuita, prima unire se desface curand. Mihai este infrant la Miraslau de trupele conduse de generalul imperial Basta (18 septem brie 1600), apoi pierde tara Romaneasca in urma infrangerii de la Gherghita si Bucov (pe Teleajen). In Moldova revine Ieremia Movila, in tara Romaneasca fratele sau, Simion Movila. Fratii Buzesti, credin ciosi lui Mihai, sunt infranti langa Craiova. Mihai pleaca la Praga, la imparatul Rudolf al II-lea, pentru a-i cere ajutor: Dupa catva timp, Rudolf ii impune lui Mihai alianta cu Basta impotriva lui Sigismund ...