Spatiul la est de Carpati a fost locuit de om inca din fazele mijlocii ale paleoliticului inferior (apr. 500 mii a. Chr) si a fost martorul unei evidente evolutii pe parcursul epocilor ulterioare. 1Acesta locuire a omului a lasat numeroase vestigii inca de la inceputul popularii spatiului, unele dintre care apartin mezoliticului, termen care in ultimul timp este considerat neadecvat, propunandu-se termenul de epipaleolitic. 2 Cu toate ca primele monumente au fost descoperite inca in perioada interbelica, mezoliticul ramane inca o perioada putin studiata. Totusi vestigiile descoperite permit de a face o caracteristica generala a acestei epoci.
Cel care a descoperit primele monumente mezolitice in perioada interbelica este N. Morosan. In perioada postbelica de studiul acestei epoci in spatiul dintre Carpati si Prut s-au ocupat I. Simionescu, C. S. Nicolaescu-Plopsor, V. Capitanu, M. Bitiri, N. Zaharia, M. Brudiu, Al. Paunescu etc.
In interfluviul Nistru-Prut de cercetarea mezoliticului s-au ocupat A. Cernis, P. Borisovschi, N. Chetraru, G. Grigorieva, I. Borziac, N. Anisiutkin, S. Covalenko etc.
3 Un progres in cercetarea mezoliticului la sfarsitul sec. XX este evidenta. Ca dovada este faptul ca in AKM din 1973 N. Chetraru mentioneaza 41 de monumente in spatiul dintre Prut si Nistru 4, pe cand in Thraco-Dacica XV 1994 I. Borziac mentioneaza 120, dintre care 63 in RM., insa doar la cateva din ele s-au efectuat sapaturi sistematice, la restul fiind efectuate doar cercetari de suprafata. 5 Cronologic mezoliticul se incadreaza intre 11/10 mii - 7 mii a. Chr. si corespunde sfarsitului epocii glaciare7, cand odata cu retragerea ghetarului spre nord dispare si fauna (mamutul, rinocerul lanos, renul polar etc.
) si flora tipice perioadei glaciare. In zona raman animalele mici, acomodate noilor conditii, iar in locul padurilor de conifere si a tundrei isi vor face aparitia silvostepa si stepa. Relieful capata o configuratie asemanatoare cu cea actula. 8 Aceste schimbari intervenite in fauna si flora isi lasa amprenta si in modul de viata al oamenilor, care dupa cum indica investigatiile arheologice se disperseaza in grupuri mai mici de vanatori pribegi, constituite din 20-30 indivizi, care rareori duceau o viata sedentara. 9 Uneltele masive din paleoliticul superior, cand omul vana animale de turma, sunt inlocuite cu unele mai mici, mai practice, mai usor de confectionat si de purtat in lungile peregrinari. Vechile sulite cu varf din silex, os sau corn sunt inlocuite cu arcul si sageata, arma efectiva la vanatul animalelor singuratice, a pasarilor. 10 O importanta tot mai mare capata in aceasta perioada pescuitul si culesul. Tot din aceasta perioada este atestata si domesticirea animalelor. 11 Populatia in epoca mezolitica a continuat, intr-o oarecare masura, acelasi mod de viata ca cel al vanatorilor si pescarilor din paleoliticul superior. 12 In Moldova vietuiau inca grupuri apartinand epigravetianului final, ale caror industrii litice se ...
1. Borziac I., Paleoliticul si mezoliticul in spatiul dintre Nistru si Prut, Thraco-Dacica 1-2 XV 1994
2. Borziac I., Inceputurile istoriei in Moldova, Chisinau 1994
3. Nicolaescu - Plopsor C.S., Epipaleolitic sau mezolitic. O problema de terminologie, SCIV 4 1965
4. Chetraru N., Pamjatniki epohi paleolita i mezolita, AKM vyp I, Chisinau 1973
5. Brudiu M., Paleoliticul superior si epipaleoliticul din Moldova, Bucuresti 1974
6. Paunescu Al., Cronologia paleoliticului si mezoliticului din Romania in contextul paleoliticului central si sud-est european, SCIVA 3 1984
7. Paunescu Al., Evolutia uneltelor si armelor din piatra cioplita descoperite pe teritoriul Romaniei, Bucuresti 1970
8. Brudiu M., Descoperiri tardenoasiene in sud-estul Moldovei, SCIV 3 1971
9. Marchevici V., Bugo-Dnestrovskaia cul'tura na teritorii Moldovi, Chisinau 1974
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
