Mayașii Aztecii Olmecii și Incașii

Cea mai veche civilizatie precolumbiana este cea a mayasilor, din sec. al-III-lea pana in sec. al-X-lea d. HR. Teritoriul lor se intindea pe o mare parte a Americii Centrale: ceea ce corespunde acum cu Insula Yucatan, Guatemala si Honduras. Mayasii sunt organizati in cetati independente si nu au creat imperii mari ca azdecii si incasii. Se stie putin despre religia mayasilor. Se stie insa ca zeii mayasi sunt numerosi si au legatura cu toate fenomenele naturii.

Reprezentati sub o infatisare jumatate-omeneasca, jumatate-animala ei sunt binefacatori sau raufacatori. Divinitatile principale sunt: Hunabku, tatal zeilor, Itzama regele cerului, zeu principal al protilor, care a adus oamenilor scrisul si calendarul, precum si soata sa Ixchel, zeita mama.

Mayasii cladesc piramide deasupra carora se afla temple. Aici ei venereaza niste divinitati, precum si pe zeul-jaguar. Printii locuiesc in niste palate orizontale, cu incaperi extrem de numeroase, dispuse in jurul unei curti centrale.

Cele mai vechi orase cunoscute, care dateaza dinaintea venirii europenilor in America, sunt situate in susul Mexicului actual. Acolo se succed niste popoare care venereaza zeul-jaguar: olmecii cu peste o mie de ani i. HR, apoi mayasii pana-n secolul al-X-lea d. HR. Olmecii inaltau niste sculpturi monumentale. Lor li se datoreaza negresit inceputurile astronomiei si ale primelor calendare, perfectionate ulterior de catre mayasi. Acestia, din urma construiesc peste 100 de orase. Fiecare oras domina mediului incojurator si constituie un mic stat. Veniti din sudul Mexicului, unde traiau stramosii lor toltecii, aztecii popor cuceritor, se stabilesc in sec. al-XIV-lea, pe valea fluviului Mexico. Aici isi construiesc capiatala, Tenochtitlan. In sec. al-XIV-lea, imperiul lor se intinde de la Atlantic pana la Pacific. Societatea azteca este impartita in mai multe categorii: prima categorie este cea a razboinicilor si a preotilor; urmeaza apoi categoria negustorilor, dupa care cea a taranilor; in fine, in partea de jos a scarii sociale se afla servitorii si sclavii. Ca si toltecii, aztecii practica cultul Sarpelui cu pene, divinitate numita si Quezalcoatl. Pentru a-si slavi zeii, aztecii jertfesc oameni, fiind de aceea temuti de popoarele vecine, nevoita sa le furnizeze captivi pentru sacrificii. Aztecii cultiva porumb, fasole, pepeni, vanilie, rosii, cateva soiuri de bumbac si tutun. Negustorii (pochtecas) aduc produse din toata America. Negotul se face sub forma schimbului de obiecte pretioase (jaduri, turcoaze), de pene de pasari si de boabe de cacao.

In America de Sud, in Anzi, diferitele popoare sunt stapanite incepand cu sec. al-XIV-lea de indienii quechua. Acestia sunt numiti si incasi, de la numele imparatului lor, Inca, preot al zeului-Soare, considerat el insusi a fi Soarele.

Capitala imparatului este Cuzco, in Peru. Ordinele lui Inca sunt difuzate in tot imperiul de niste mesageri, care folosesc drumurile lui Inca. Incasii construiesc orase monumentale orasul Machu Picchu, cladit la mijlocul ...