Maiașii

Teritoriul pe care traieste astazi populatia maiasa era printre cele mai locuite cu zeci de milenii in urma.

In perioada cuceririi spaniole, la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul celui urmator, teritoriul ocupat de populatia maya cuprindea Guatemala (cu excaptia catorva regiuni de pe coasta Pacificului), partile apusene ale Salvadorului si Hondurasului, intreg Hondurasul Britanic, iar din Mexic stateleYucatan si Campeche, teritoriul Quintana Roo si regiunile rasaritene ale statelor Tabasco si Chiapas, prin urmare un teritoriu de vreo 900 km. Intregul teritoriu este situat in regiunea subtropicala, limita lui meridionala coborand pana aproape de paralela 14? N.

Partea sudica a trapezului locuit de maiasi este o regiune muntoasa cu numeroase varfuri inalte, in mare parte de origine vulcanica, cu orase asezate in vai sau pe platouri. Pentru civilizatia maya regiunea muntoasa a Guatemalei a avut si alte avantaje: rocile vulcanice erau folosite pentru construirea locuintelor si a edificiilor de cult, precum si la confectionarea de metate (pietre pentru macinatul porumbului). O prima epoca de inflorire a culturii maya, cuprinsa intre anii 320e. n.

si 987e. n., este desemnata istoric sub numele de vechiul imperiu, impartita in trei perioade: 320-633; 633-731; 731-987. Descoperirile arheologice au infirmat vechea teorie ca civilizatia maya s-ar fi dezvoltat in mod izolat.

Dupa parasirea principalelor centre de cultura din vechiul imperiu, asezate mai ales in regiunile raurilor Usumacinta si Motagua, civilizatia maya emigreaza mai ales spre tarmul Atlanticului, unde intemeiaza asezarile Chichen-Itza si Uxmal, si spre Oceanul Pacific, unde pune baza oraselor Antigua, Atitlan si Amatitlan.

Mai intai cultura maya trece printr-o perioada de declin, care se asocieaza cu unele influentele civilizatiilor vecine si cu o orientare catre militarism si razboi a noilor centre.

Dupa o perioada de relativa independenta se produce o importanta migratiune a toltecilor, care cuceresc cele mai importante centre maya din Yucatan. Episcopul Diego de Landa, a carui lucrare Relacion de las cosas de Yucatan se afla printre cele mai comprtente surse spaniole cu privire la istoria maiasilor, arata: Indienii cred ca un mare senior, numit Kukulcan (Sarpele cu pene), domnea impreuna cu cei din neamul Itza, care s-au stabilit la Chichen Itza. Cronicile arata ca ocuparea orasului Chichen-Itza de catre indienii itza a durat peste doua secole. Unele surse maya vorbesc si de o tripla alianta intre Chichen-Itza, Mayapan si Uxmal.

Asadar noul imperiu maya isi muta centrele de cultura catre nord de la Uaxactun, Tikal, Pelenque si Quirigua la Chichen Itza, Mayapan si Uxmal, si adopta elemente toltece in cultura sa, cel mai important fiind adorarea lui Quetzalcoatl-Kukulcan. In perioada noului imperiu al,, Sarpelui cu pene, orasele maya devin adevarate cetati; ele nu se mai construiesc in camp deschis ci pe insule asezate in mijlocul ...