Leni Riefenstahl

Actrita Leni Riefenstahl a incantat lumea interbelica in filmele sale: Der heilige Berg (Muntele Sfant, 1926), Der grosse Sprung (Marele salt, 1927), Die weisse Holle vom Pitz Palu (Iadul alb din Pitz Palu, 1929), Sturme uber dem Mont Blanc (Furtuni pe Mont Blanc, 1930), Der weisse Rausch (1931), Das Blaue Licht (Lumina albastra, 1932) si SOS Eisberg (SOS Iceberg, 1933). Cele mai mari succese i le-au adus, insa, filmele regizate si montate de ea insasi. Norocul si blestemul vietii ei a fost ca Adolf Hitler a placut-o. Dupa ce a remarcat-o in Das Blaue Licht, el a tinut sa o cunoasca, si a invitat-o la o intalnire pe coasta Balticii, in vara lui 1932. I-a spus ca va veni la putere si i-a cerut sa lucreze pentru el, iar ea a acceptat.

Leni a turnat si montat, la sugestia lui Hitler, cele mai cunoscute creatii ale sale, care au facut-o nemuritoare, dar in acelasi timp au exilat-o pentru totdeauna din lumea filmului: Triumful Vointei si Olympia. Realizat in 1935, documentarul Triumph des Willens (Triumful vointei) a primit medalia de aur la Venetia in 1935 si medalia de aur la Expozitia Mondiala la Paris in 1937. Filmul avea ca subiect congresul Partidului National-Socialist de la Nuremberg, din 1934. De la cadrele de inceput, cu avionul lui Hitler coborand prin nori, cu umbra lui proeictandu-se pe stravechile cladiri din Nuremberg, filmul a fost destinat in propriile cuvinte ale dictatorului sa glorifice puterea si frumusetea celui de-al treilea Reich. A urmat Olympia (1938), documentar in doua parti: Fest der Volker (Sarbatoarea poporului) si Fest der Schonheit (Sarbatoarea frumusetii), imortalizand editia din 1936 a Jocurilor Olimpice moderne, desfasurata la Berlin sub patronajul politicului. Uimitoarele imagini ale atletilor in plin efort din Olympia au fost reasplatite din nou cu premii: medalia de aur la Paris in 1938, premiul intai la festivalul de le Venetia in 1938, un premiu special din partea Comitetului International Olimpic in 1939, iar in 1956 documentarul a fost clasificat intre primele zece filme din toate timpurile.

Aceste doua creatii, veritabile acte de nastere ale documentarului modern, i-au distrus insa cariera de artist de film. Desi absolvita de raspunderea politica dupa razboi, ea a devenit in Germania un paria, cariera sa in film incheindu-se definitiv: dupa 1945, n-a mai putut turna vreun lung metraj.

Se cuvine sa facem o paranteza. Fara discutie, Leni Riefenstahl a fost una din multele femei cazute sub vraja lui Hitler. L-a iubit, cu acea inflacarare stranie ce le cuprindea pe multe din femeile care-l intalnisera. In biblioteca personala a lui Hitler (cazuta in mainile bolsevicilor la sfaristul razboiului) se pastreaza un album de arta, primit cadou de dictatorul Germaniei de la regizoarea sa preferata si purtand pe pagina de garda dedicatia conducatorului meu, cu dragoste. Cu toate acestea, artista nu a fost membra a partidului Nazist, iar tribunalele pentru crime ...