Istoria Chinei

China este incepand cu mil. 3 i. Hr., alaturi de Egipt, Mesopotamia si India, leaganul uneia dintre cele mai vechi si stralucite civilizatii ale antic. La sfarsitul sec. 18 i. Hr., ia fiinta pa cursul mijlociu al Fluviului Galben (Huanghe) statul Shang (Yin), prima formatiune statala confirmata si de descoperirile arheologice, care succeed legendarei dinastii Xia (2140-1711 i. Hr.). In timpul dinastiei Zhou (1066- 256 i. Hr.) regatul se dastrama in mai multe state; acum se cristalizeaza limba chineza si traiesc marii ganditori, precum Lao Zi (sec. 6 i. Hr.), Kong Zi (Confucius) (551- 479) si Mo-Zi (479-381). Procesul de unificare a Chinei este realizat de statul Qin si este incheiat in anul 221 i. Hr. de catre suveranul Qinwang, care ia ca imparat titlul de Shi Huangdi si construieste la hotarele deN ale imparatiei Marele zid chinezesc. Dinastia Han (206 i. Hr. - 220 d. Hr. ), adusa la putere de o rascoala taraneasca, atinge apogeul expansiunii teritoriului si stralucirii culturale in timpul domniei lui Wudi (140 i. Hr. -87 i. Hr.), cand imparatia se intinde din Coreea pana in Turkestan si din Manciuria pana in Peninsula Indochina; pe Drumul matasii infloreste comertul cu Asia Centrala si statele mediteraneene. Rascoala Taraneasca a Turbanelor Galbene grabeste disparitia dinastiei Han si dezmembrarea imp. in trei state Wei, Shu si Wu- in care se impune ca religie oficiala budismul. Unitatea imp. este refacuta in vremea dinastiei Tang (618- 907) China cunoaste o deoseita inflorire culturala, epoca in care structuri institutionale si genuri literare chineze iradiaza in statele vecine. Dupa epoca celor cinci dinastii, cand imperiul se destrama, dinastia Song de N (960-1127) reuseste sa restabileasca unitatea statala si sa consolideze autoritatea centrala, bazandu-se pe un aparat birocratic educat in spirit confucianist. Intre 1207-79 China este cucerita de mongoli, marele han Kubilai intemeind dinastia Yuan (1271-1368). O miscare populata ii izgoneste pe mongoli si aduce pe tron dinastia autohtona Ming (1368-1644) care asigura tarii o epoca de prosperitate economica. Marele razboi taranesc (1628-45) condos de Li Zicheng, inabusit cu sprijin militar manciurian, este urmat de instaurarea dinastiei manciuriene Qing (1644-1912). In sec. 16-17 sosesc primii europeni, negustori portughezi, urmati de misionari iezuiti. In timpul domniei imparatului Gaozong (Qianlong) China cunoaste un nou varf al expansiunii sale teritoriale, incluzand Manciuria, Mongolia, Turkestanul rasaritan, acum, in 1750, intrand definitive in componenta imp. chinez si Tibetul.

Patrunderea puterilor coloniale pe piata Chinei pune capat in prima jumatate a sec. 19 politicii izolationiste initiale de dinastia Qing in 1757. Cele doua razboaie ale opiumului (1840-42 si 1856-60), purtate de Marea Britanie si Franta, obliga Chinei sa-si deschida porturile marfurilor europene. In 1850-64 se desfasoara razboiul taranesc al taipinilor, indreptat impotriva dinastiei manciuriene si a europenilor. In ...