Împăratul Augustus

In anul 1476, Romulus Augustus, ultimul imparat al Imperiului Roman de Apus, este inlaturat de la putere dupa ce Odoacru s-a proclamat rege al Italiei.

Flavius Romulus Augustus (nascut intre anii 460-470 si decedat dupa anul 511), numit de unii Romulus Augustulus, a fost ultimul imparat al Imperiului Roman de Apus.

A fost fiul lui Flavius Orestes, politician roman despre care se credea ca avea cel putin in parte descendenta germanica. Orestes a fost numit conducator al armatei de catre imparatul Julius Nepos, in anul 475. La 28 august 475, in urma unei lovituri de stat condusa de Orestes, acesta a reusit sa preia controlul guvernului de la Ravenna (capitala Imperiului Roman de Apus, incepand cu anul 402). Julius Nepos a trebuit sa fuga in Dalmatia. De acolo, avea sa domneasca pana la moartea sa, in 480.

Orestes a devenit conducatorul de facto al provinciilor romane situate in vestul Dalmatiei. Totusi, el nu a fost considerat eligibil pentru tron, astfel ca l-a proclamat imparat pe fiul sau, la 31 octombrie 475. Proclamatia nu a fost acceptata de imparatii rivali Zeno si Basiliscus, conducatorii Imperiului Roman de Rasarit.

Istoricii nu sunt siguri daca Romulus era copil sau la inceputul adolescentei in momentul in care a fost numit imparat, cert este ca el a actionat ca o marioneta a tatalui sau. Imediat dupa proclamarea lui Romulus Augustus ca imparat, Orestes a refuzat sa acorde niste terenuri ca recompensa mercenarilor heruli, scirieni si torcilingi, decizie care a condus la revolta acestora, sub conducerea sefului lor de origine germanica, Odoacru. Orestes a fost capturat in apropiere de Piacenza, la 28 august 476 si executat.

Odoacru a ajuns la Ravenna, capturand orasul si pe tanarul imparat. Romulus a fost obligat sa abdice la 4 septembrie 476. Acest gest a fost multa vreme considerat drept sfarsitul Imperiului Roman de Apus, insa Imperiul Roman de Rasarit a continuat sa existe pana in 1453. Pana in anul 476, Roma isi pierduse hegemonia asupra provinciilor sale, iar generalii germanici asemenea lui Odoacru devenisera de mult adevarata putere din spatele tronului.