Imaginea Românilor În Viziunea Călătorilor Străini

Tarile romane, datorita asezarii lor geografice (pe drumurile ce legau Occidentul european de porturile Marii Negre), au fost des vizitate de calatori straini. Multi dintre acestia erau misionari trimisi de papalitate sa predice credinta catolica.

Pastorul german Conrad Jacob Hiltebrandt (1629-1679) pastra cunostinte gresite cu privire la originea romanilor, considerandu-i popor de origine romana adusi de Traian pe teritoriul Daciei in urma infrangerii lui Decebal.

Calatorul italian Giovan-Andrea Gromo (1518-1567) descria pamantul transilvan ca pe o intindere plina cu toate cele trebuitoare traiului omenesc. Bogatiile acestui teritoriu constau in: grane, mei, canepa, minereuri de aur, argint, fier, sare, cinabru.

Totodata, secretarul florentin a lui Constantin Brancoveanu, Anton-Maria Del Chiaro, ne-a lasat informatii cu privire la portul femeilor din Tara Romaneasca. Acesta era asemanator celui grecesc si turcesc. Femeile maritate purtau marama alba, iar zilele de sarbatoare erau un prilej de a purta cele mai alese haine si bijuterii.

Misionarul italian Marco Bandini (1648) descrie portul boierilor romani cu haine lungi, de matase asemanatoare celor turcesti. Acestea straluceau de bumbi de aur si argint.

Craciunul se sarbatorea in chip deosebit conform impresiilor lasate de Franco Sivori. Oamenii isi faceau cadouri, iar dusmanii se impacau. Toata lumea participa la slujba, dadea de mancare cersetorilor si mai apoi petrecea impreuna in ospete, sarbatorire si cantece.

Bucuresti, actuala capitala a tarii, fosta capitala a Tarii Romanesti era, in opinia calatorului turc Evlia Celebi, un oras mare, incarcat cu sute de constructii si gradini frumoase. Se intindea pe ambele maluri ale raului Dambovita, dar era lipsit de fortareata. Avea paisprezece manastiri mari, iar palatul domnesc se afla asezat in mijlocul orasului.

Calatorul englez Robert Bargrave (1628-1670) spunea despre Vasile Lupu, in vremea domniei acestuia in Moldova, ca puterea era concentrata in mainile lui. Domnul era ales de popor, dar platea Imperiului Otoman un haraci anual de 120 000 taleri sau 30 000 livre sterline pentru a pastra independenta tarii.

Prin urmare, Tarile romane erau vazute de catre calatorii straini ca fiind dezvoltate, de neam ales, cu traditii frumoase, dar aflate, din nefericire sub dominatia Imperiului Otoman. ...