Civilizatia greaca a preluat elementele de civilizatie urbana din civilizatiile orientale, sintetizandu-le si ridicandu-le pe alt nivel structural si a constituit astfel originea intregii civilizatii europene. Inaintea civilizatiei grecesti propriu-zise se sintetizeaza pe aceleasi teritorii si purtata de populatii asemanatoare o etapa preliminara reprezentata de civilizatiile minoica si miceniana in mare parte paralele si contemporane cu cele ale Orientului antic si ale Egiptului.
- 2700-1150 i. e. n. Epoca bronzului (in aceasta perioada se dezvolta civilizatia minoica; 1570-1150 i. e. n. este perioada civilizatiei miceniene); - 323 i. e. n. -27 e. n. Perioada elenistica.
Durand intre mileniul al treilea si sfarsitul mileniului al doilea, civilizatiile minoica si miceniana au reprezentat un echivalent al celor orientale dar cu structuri sociale si culturale intr-o masura importanta diferite. Civilizatia minoica si miceniana au fost urmate de o indelungata perioada intermediara, perioada geometrica sau homerica, pentru ca apoi, incepand cu secolul al VII-lea i. e. n. sa se dezvolte civilizatia greceasca propriu-zisa cu cele trei etape ale ei: arhaismul, clasicismul si elenismul.
Civilizatia minoica Avand ca epicentru insula Creta si insula Thera (Santorin astazi), distrusa ulterior in mare parte de un cutremur, civilizatia minoica este caracterizata de ample asezari urbane: Knossos, Phaistos, Hagia-Triada, dominate de un palat. Spre deosebire insa de palatele orientale si egiptene, adevarate fortarete, palatele minoice nu sunt fortificate si sunt ordonate in jurul unei imense curti interioare deschise pe care o marginesc cu fatade deschise, dublate de portice, din coloane de lemn cu capitele de piatra, numite protodorice, curtea interioara servind drept piata publica pentru ceremonii si adunari. Aceasta piata publica este si principalul for ceremonial al comunitatii, fara sa comporte sanctuare inchise, misterioase. In curte aveau loc intrecerile si jocurile rituale, reprezentate de altfel in picturi si pe inele sigilare.
Regalitatea cretana se asemana cu cea orientala si egipteana prin faptul ca, dupa acelasi model, se situa in fruntea unei ample birocratii bazata pe un grup social specializat al stiutorilor de carte si avea drept sediu un palat care concentra nu numai functiile rezidentiale si protocolare ci si functiile ceremoniale, administrative, militare si economice ale intregii comunitati. Ca si in Orient, economia era una de schimb in natura, nu monetara, dar, spre deosebire de Orient, comunitatile agricole sau mestesugaresti se pare ca erau constituite din oameni liberi. Datorita faptului ca majoritatea teritoriilor ocupate de civilizatia minoica erau situate pe insule, navigatia era o ocupatie deosebit de importanta, constituind principalul factor dinamic al societatii.
Civilizatia cretana a inventat un sistem de scriere caracterizat prin 3 etape: etapa hieroglifica, etapa linearului A si etapa linearului B ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
