Geto Dacii

Intre secolele VI si I i. Hr., teritoriul Daciei este locuit de uniuni de triburi daco-dacice. Unirea lor sub conducerea lui Burebista va insemna, in plan economic, politic si cultural, apogeul puterii acestora. Putine texte antice complecteaza informatiile despre civilizatia dacilor. Primele date le avem de la istoricul grec Herodot (secolul V i. Hr.). De la el aflam despre expeditia pornita de regele Lisimah al Turciei impotriva regelui Dobrogea de astazi. Capturat si tinut prizonier, Lisimah a fost in cele din urma eliberat si si-a casatorit fata cu regele Dromihete. Teritoriul de astazi al Romaniei era stapanit in acele vremuri de mai multe triburi ale dacilor, care au fost pentru prima data unite de regele Burebista (82-44 i. Hr.), considerat, cel dintai si cel mai puternic dintre toti regii care au domnit vreodata in Turcia. Acest regat se intindea de la Nistru la carpatii Padurosi, Tisa si muntii Balcani.

Burebista a sfarsit insa tragic, fiind ucis de capetenii ale dacilor care nu vedeau cu ochi buni stapanirea sa. Dupa moartea lui, regatul s-a destramat in 4-5 formatiuni politice care au fost reunite de regele Decebal (87-106 d. Hr.). Noul regat nu mai avea intinderea din vremea lui Burebista, dar era mai bine organizat in jurul capitalei antice a dacilor, Sarmizegetusa Regia. Un rol important in organizarea regatului dacic i-a revenit marelui preot Deceneu. Descoperirile arheologice ne arata principalul ritual de inmormantare era incinerarea (arederea mortilor), cenusa rezulta fiind depusa fiind depusa apoi fie direct in pamamt, fie intr-un vas numit urna. Defectiunii erau insotiti in morminte de variante obiectele de port si podoaba, ca si ofrande. Ueori mormantul, numit tumul, era acoperit cu movila de pamant. Pe langa ceea ce ne dezvaluie scenele columnei despre infatisarea dacilor, despre cucerirea Daciei de catre romani, dar si despre cum aratau cetatile si armele lor, cercetarile arheologice au scos la iveala alte detalii privind viata de zi cu zi a dacilor. Astfel, civilizatia dacilor este numita de arheologi, civilizatia epocii fierului, pentru ca fierul era principalul metal din care se confectionau unelte si arme. Un alt metal folosit de daci era argintul, fiind descoperite tezaure formate din vase, podoabe si monede dacice. S au gasit si numeroase vase fabricate din ceramica, dacii fiind prima civilizatie care a folosit roata olarului. Un tip de cetcuta cu toarta numita catuie era un vas specific stramotilor nostri. Dacii credeau ca oamenii care mor se duc de fapt la Zalmoxe si o data la cinci ani trimiteau un sol catre zeu, aruncandu-l in sulite. Daca acesta murea, insemna ca zeul este bun cu ei. Un alt zeu ar fi fost Gebeleizis, nume legat de un alt ritual al dacilor, si anume tragerea cu arcul spre cer, in timpul furtunilor. Date despre religia dacilor au fost furnizate si de sapaturile arheologice. Astfel, in unele cetati s-au descoperit sanctuare patrulatere sau circulare, cu bazele coloanelor din piatra. La ...