Farul Din Alexandria

Daca rolul de far pe care l-ar fi avut Colosul este controversat, in schimb printre cele sapte minuni antice gasim o asemenea constructie pe insula egipteana Faros, in fata orasului fondat de Alexandru in 331 i. e. n. si care ii poarta numele.

Homer (in Odiseea) vorbeste d aceasta insula: Pe marea valuroasa-n dreptul apei Egipetul este ostrovul Faros. Cum textul homeric este cu cateva veacuri mai vechi decat insusi orsul Alexandria, suntem indreptatiti sa presupunem ca insula a dat numele constructiei si nu invers - desi nu lipsesc nici parerile contrarii, bazate pe un text din Eschil. Oricum, termenul far desemnand o asemenea constructie a patruns in multe limbi, printre care si a noastra.

Construit in timpul domniei lui Ptolomeu II Filadelful (285-246 i. e. n.) - protector al literelor si artelor, initiatorul traducerii Bibliei in greceste pentru faimoasa biblioteca din Alexandria - Farul a durat aproape un mileniu si jumatate. Cimentul pe care se afla gravata inscriptia originala de pe soclul Farului, dedicata regelui, a cazut cu vremea scotand la iveala o alta inscriptie: Monumentul este consacrat de arhitectul Sostrate din Cnid, fiul lui Dexiphan, zeilor salvatori pentru cei ce calatoresc pe mare. Cunoastem deci si pe constructorul Farului: Sostrate din Cnid (oras carian de pe coasta Asiei Mici, la sud de Halicarnas). In legatura cu aspectul si dimensiunile Farului ne bizuim mai cu seama pe marturiile unor calatori arabi: geograful si neobositul calator care a fost Al-Idrisi scria (pe la jumatatea secolului XII): . inaltimea farului este de 300 de coti, si cum fiecare cot este de trei palme, inaltimea sa este deci de 100 de ori cea a unui om. Ceea ce ne duce la 170-180 de metri; alte surse, care merg pana la 500 de metri, sunt socotite ca fiind mult exagerate. Surse grecesti mentioneaza 272 metri.

Dintre toate descrierile, tot cea a lui Idrisi pare mai aproape de realitate: construit din marmura alba, Farul se compune din trei turnuri suprapuse - primul pe plan patrat, al doilea octogonal, al treilea cilindric - cu retrageri care creau terase. Fundatiile au ridicat probleme dificile pentru tehnica vremii; traditia araba (neconfirmata deocamdata de cercetarile intreprinse in vremurile mai noi) pretinde ca, pentru a incerca rezistenta diferitelor materiale la actiunea apei sarate, Sostrate a pus sa se arunce in mare blocuri de granit si alte roci, caramizi, diferite metale (inclusiv aur!) si. sticla. Cel mai bine s-a comportat sticla, astfel ca a fost aleasa pentru fundatii. Pentru legarea blocurilor de piatra, se pare ca arhitectul a folosit plumb topit, mortarul acelor vremi fiind prea sensibil la actiunea mediului salin. Oricum, alegerea s-a dovedit judicioasa: dintre toate minunile - in afara de Marea Piramida - Farul a avut viata cea mai lunga, fiind distrus, in cele din urma, de mana omului.

O alta chestiune controversata este cea a uriasei oglinzi concave instalate in partea dinspre mare a farului si avand ...