Ecouri Baroce In Tarile Romane

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Barocul, cum ne-am putut convinge pana acum este un stil specific Occidentului ce ia nastere in Italia care prin relatiile sale comerciale si culturale cu Orientul Europei, nu putea sa nu influenteze asupra Balcanilor si, in special, asupra Munteniei si Moldovei. Aceste influente sunt, e drept, sporadice, se exercita mai mult asupra arhitecturii, si ornamentatiei in piatra sculptata, sunt intermitente si adesea intunecate in detalii cu mult mai vechi, de provenienta bizantina sau orientala. Ele exista totusi si trebuie semnalate. Desi bazate pe o puternica traditie bizantina variantele balcanice imbraca infatisari destul de deosebite de la un popor la altul si produc fiecare, o serie de monumente, in care arhitectura si pictura se remarca prin cateva ansambluri, dintre cele mai interesante in acea vreme, prin aceste parti.

Arta, care si la noi este pusa in primul rand in serviciul religiei va tine seama de sugestii ce-i vin de dincolo de Dunare, mai ales din Serbia.

Putin cate putin, un stil romanesc se formeaza in Muntenia si Moldova. Astfel G. Bals mentioneaza contributia strainatatii la formarea artei moldovenesti, care nu e prea deosebita de cea munteneasca: La marele val bizantin, atunci modificat de contributii secundare, vine sa se amestece un val gotic (foarte putin pronuntat in arta munteneasca) care atinge aici, pe continent, extrema sa limita orientala. Pre cai inca nedeterminate vin sa se amestece acolo influente armenesti, caucaziene si mai in urma in deosebi in detalii, influente turcesti, rusesti si occidentale care mai ales in perioada de decadenta, ajung sa se suprapuna, fara sa se amestece.

De la o vreme insa, care incepe cu domeniile, marete prin constructiile lor, ale lui Matei Basarab, si Vasile Lupu ce coincid cu epoca de inflorire a Barocului italian, asistam la o inoire a ornamentelor sculptate, la o modificare a stilului mobilierului religios si al celui al odoarelor sacre, care nu sunt deloc intamplatoare. Italia, direct, prin Venetia, sau prin intermediul regiunilor dalmatine obisnuieste sa ne trimita nu numai unele detalii decorative, dar chiar si unele principii, la care se vor supune arhitectii de la noi. Chenarele ferestrelor si ale usilor, pisaniile dedicatorii, pietrele de mormant, coloanele si balustradele, catapitesmele, ca si parte din mobilierul de bronz de argint sau de lemn sculptat si aurit, capata un rol mai important decat cel pe care il avusesera. Ele raman la locul pe care-l ocupa de atatea sute de ani dictat de planul vechi bizantin, devin insa mai bogate, capata o aparenta mai realista, dau impresia cand e vorba de un ornament floral, ca e fraged, mladios, si elegant. Suprafata sculptata se intinde, relieful se accentueaza, capata volum, si adancime. Dar, mai ales rolul Barocului apare fara posibilitate de indoiala in ornamentarea coloanelor si balustradelor. Coloanele din interiorul sau de la exteriorul bisericilor, si capitelurilor se latesc, se ingreuneaza cu multiple ornamente ...

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Nu
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2007
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
2 pagini
Imagini extrase:
2 imagini
Nr cuvinte:
715 cuvinte
Nr caractere:
3 849 caractere
Marime:
5.23 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Gimnaziu
Tip document:
Referat
Materie:
Istorie
Data publicare:
26.12.2009
Structură de fișiere:
  • Ecouri Baroce In Tarile Romane
    • Referat.doc
Predat:
la gimnaziu

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Imaginea este rezultatul unui proces de reprezentare mentala a impresiilor produse de un text,...
Lucrarea de fata care nu are pretentia de a fi exhaustiva, abordeaza in cuprinsul ei un segment...
INTRODUCERE EPOCA INTERBELICA MODERNISMUL In sens larg, modernismul exprima o atitudine...
Necesitatea unei reinterpretari a culturii romane Cultura romana parcurge azi un dramatic proces...
Octavian Goga (1881-1938) Dupa momentul Cosbuc, de la sfirsitul sec. al XIX-lea, in...
Sus!