Debarcarea Din Normandia

Debarcarea aliata in Normandia, de la care s-au implinit sase decenii, reprezinta un moment crucial, o cumpana a apelor atat in istoria celei de-a doua conflagratii mondiale, cat si a Europei.

Intrata in constiinta publica drept Ziua Z (D Day) si cunoscuta de specialisti sub sintagma Operatiunea Overlord, evenimentul a contribuit decisiv la scurtarea razboiului si la apropierea victoriei Aliatilor.

In zorii zilei de 6 iunie 1944, pe o vreme neprielnica, o importanta grupare de forte americane, engleze, canadiene, franceze, poloneze, care insumau peste 150. 000 de militari, a declansat cea mai ampla operatie amfibie de pana atunci. In studiile de specialitate, astfel de evenimente sunt studiate sub sintagma surpriza strategica. Debarcarea din Normandia de acum sase decenii a constituit si constituie un complex studiu de caz in teoria strategica. De-a lungul anilor, ea a fost indelung cercetata de specialisti, numarul lucrarilor si studiilor publicate fiind impresionant. Ea reprezinta un model de arta militara, fiind minutios organizata si desfasurata.

Locul si momentul atacului au luat prin surprindere armata germana care, in pofida eforturilor, n-a reusit sa pastreze zidul Atlanticului. In capul de pod creat, in urmatoarele saptamani, Aliatii au debarcat aproape doua milioane de oameni si au inaintat constant, eliberand o parte importanta a teritoriului francez. La 23 august 1944 a fost eliberat Parisul, iar la 18 septembrie 1944 s-a realizat jonctiunea cu gruparea de forte care debarcase, la 15 august 1944, in sudul Frantei.

Dar dincolo de semnificatiile militare incontestabile, ea a insemnat consolidarea valorilor comunitatii pluraliste transatlantice, proces demarat prin dezbaterile intelectuale din perioada anilor 30 si, apoi, concretizat prin semnarea Cartei Atlanticului, in august 1941. Se poate aprecia ca debarcarea de pe coastele normande sta si la baza proiectului unitatii europene de astazi, deoarece evolutiile postbelice au condus la o cooperare intensa in plan politico-militar a natiunilor din vestul continentului, depasindu-se astfel eternele frictiuni, echilibrele de putere si dilemele de securitate.

In perioada premergatoare celui de Al Doilea Razboi Mondial, unele puteri au practicat fata de cel de-al treilea Reich o politica mioapa de conciliere care nu a salvat insa pacea. A fost nevoie apoi de o coalizare la nivel transatlantic pentru ca raul absolut sa fie anihilat. Alianta transatlantica din anii celui de Al Doilea Razboi Mondial s-a forjat pentru eliminarea totalitarismului brun nazist, care comisese, prin agresiune, un hybris la adresa valorilor umane universale. Ea s-a consolidat apoi in infruntarea anilor postbelici impotriva totalitarismului rosu comunist, un alt sistem al raului absolut, cum il numea Hannah Arendt. Astazi, Alianta transatlantica lupta atat in planul valorilor si principiilor, cat si al mijloacelor militare, impotriva fanatismelor absolute si a componentei ...