Cultură pelasgică

Etnologul si lingvistul-folclorist roman, Nicolae Densusianu (1846 1911), a considerat, in tratatul d-sale de etnologie si mitologie geto-daca, Dacia preistorica, faptul ca populatia pelasga ar fi realizat unul dintre cele mai mari dominioane europene ale epocii paleolitice. Cum s-a intamplat asa ceva, tinand cont de posibilitatile tehnico-militare ale vremii? Spre exemplu, N. Densusianu si-a expus teoria privind expansiunea rapida a pelasgilor in spatiul carpato-danubian si in afara frontierelor acestuia, direct pana in Norvegia si Sahara. Ce au lasat in urma, ca dovada a existentei culturii lor si a raspandirii acesteia cu o asemenea velocitate? Cateva tablite cu scrieri, care se aseamana celor de tip cuneiform si sanscrit, tinand cont de faptul ca aceasta populatie proto-indo-europeana ar fi genezat-o si pe cea vedica, care la randu-i ar fi contribuit la aparitia altor mari culturi mondiale, precum au fost si sunt inca: cea iudaica, cea egipteana, cea elina si cea sabina.

Mai mult, acesti pelasgi, conform izvoarelor folclorice orale si scrise vedice, si-ar fi intemeiat colonii in spatiul indian, insa nedorind vreun amestec culturalo-genetic cu populatia negroida indigena (lemuriana, de fapt), si-ar fi creat o casta autonoma si autocefala, respectiv pe cea a brahmanilor (n. a. vedica, brahma = stapan), impartindu-i pe ceilalti in alte cinci asemenea caste, respectiv: ksatryia (n. a. vedica ksatryia = razboinic), vaysias (n. a. vedica vaysias = negustor, taran) si sudras (n. a. vedica sudras = sclav, muncitor). Insa, pana la formarea culturii vedice, pelasgii insisi sunt o populatie cu origini stranii, dupa cum apreciaza majoritatea cercetatorilor transdisciplinari, care au incercat prin diferite metode sa le localizeze, din punct de vedere folcloric, emergenta istorica, detasandu-se, in ultima instanta, de mitologie, oarecum. Pana la ora actuala, nu s-a concluzionat decat faptul ca pelasgii ar fi urmasii lui Pelasg, primul om al Terrei (de remarcat, in folclorul traco-get, pe filiera folcloristica nordica: Embla si Ask ulm si cenusa; primii oameni rezultati din cooperarea zeilor frati: Odin, Ve si Vili, care dupa ce au creat cele noua lumi, au descoperit, in timp ce se plimbau pe tarmul marii Pamantului-de-Mijloc, n. a Midgard, doi busteni, pe care i-au antropomorfizat, rezultand primii doi oameni). In ceea ce priveste simbolistica pelasga, in genere, s-au scris tomuri intregi, iar cercetatoarea Helena P. Blavatsky (1831 1891) a fost una dintre acele figuri proeminente care s-au ocupat, pe cat a fost posibil, cu descifrarea acestui segment aproape complet ignorat, dat fiind faptul ca tot ceea ce se cunostea era din izvoare mitologice, nu istorice. Astfel, in lucrarea d-sale, Doctrina secreta (1897), mentioneaza arienii puri, pe care si dr. Schlieman ii mentiona, de altfel, odata cu descoperirea presupuselor ruine ale Troiei, in Turcia contemporana, la Isarlik. Spre exemplu, Cercul, care nu poate parea decat o simpla figura ...