Egiptul Antic a fost unul dintre cele mai vechi leagane de civilizatie umane. S-a dovedit a fi totodata leaganul de arta cu cea mai lunga durata din antichitate. Istoria artei egiptului antic are o continuitate usor de urmarit, in cele 3 milenii de la sfirsitul mileniului al IV-lea i. e. n., cind Egiptul este constituit ca stat, pina in sec. al VI-lea i. e. n. cind la 525 i. e. n. invazia persilor pune capat dinastiei saite Si, totodata, culturii egiptului antic.
2400-1600 i. e. n. Imperiul de mijloc dinastiile XI-XIV (spre 1700 i. e. n. domnirea Hicsosilor care au fondat dinastile a XV-a si a III-XVI-a 30 i. e. n. -395 e. n., perioada romana si bizantina -la 641 este afirmata dominatia islamica, perioada in care alexandria ramine capitala Egiptului unele dintre placile turnate ale civilizatiei mediteraniene. Sistemul politic Sistemul politic al statului sclavagist egiptean s-a bazat, la inceput, in dinastiile I-II, pe dic-tatura regalitatii si apoi in perioada dinastiei a III pinaa in timpul dinastiei a XXX-a, dea lungul celor 3 milenii de existenta, pe cea a imperiului.
Statul monarhic in forma piramidei sociale a avut baza asigurata de sclavi, oameni liberi, mestesugari liberi, mici functionari, lucratori specializati, artisti. In urmatoarele trepte ascenden-te erau membrii administratiei si armatei cu sefii lor, apoi dregatorii si savantii, marea preotime ocupa locul in imediata apropiere a faraonului, faraonul fiind virful piramidei sociale.
Modul de viata Modul de viata in societatea antica a avut manifestari diverse dar familia era peste tot, ce-lula de baza a societatii.
In Egiptul antic, femeia aristrrocata detinea o pozitie esentiala: i se respectau drepturile pe propietate si zestre; daca raminea vaduva devinea stapina casei, capul familiei, copii erau inscrisi in registru tinut de scribul functionar alstarii civile. Femeile indeplineau si functii de preotese sau regine.
In Egipt locuintele taranilor, pastorilor, pescarilor, mestesugarilor erau case simple, modes-te, de chirpici si din lemn uscat, cu o terasa deasupra.
Mobilerul cuprindea citeva lavite, cufere, dulapuri din lemn si vesela de lut.
Palatele, templele si casele nobilor erau construite din caramida arsa de soare, uneori si din birne din lemn. Casele aveau doua nivele si un subsol, precum si o terasa la nivelul superior. Nu existau ferestre, lumina venind printr-o deschidere in acoperis acoperis. In fata caasei se afla un parc cu flori, arbori cu un bazin de apa. Mobilierul era din lemn incrustat si consta din paturi, mese, scaune, lazi pentru vesela.
Religia Arta egipteana a fost dominata, mai mult decit oriunde si mai mult decit oriunde, in lumea veche de idologgia religioasa. In arta totul ilustra o ideie religioasasau de autoritate statala. Sen-surile ideologice ale artei in egipt erau stict comandate si impuse prin puterea paturii elericiale si a tronului faraonic.
In Egipt pamintul apartinea zeitatilor. Religia se prezenta sub forma ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
