Civilizația românească lumea rurală satul orașele și târgurile cultura urbană

Satul reprezinta principala forma de habitat in evul mediu (fossatum = loc intarit cu sant). Pana la inceputul secolului XV au fost identificate in Transilvania 3364 localitati, in Tara Romaneasca 2100 sate iar la sfarsitul secolului 2800 localitati. Satele aveau 15 20 case in Moldova si Tara Romaneasca iar in Transilvania media era de 70 de gospodarii. Satele se imparteau in doua categorii: libere si dependente. Satele dependente erau situate pe domeniile domnesti sau pe mosiile boieresti sau manestiresti si erau locuite de rumani si vecini din tarile extracarpatice sau de iobagi si jeleri in Transilvania. Ocupatile oamenilor erau: Agricultura, cresterea vitelor, albinaritul, pescuitul, mestesugurile. Locuintele erau construite din lemn la deal si la munte si din chirpici la ses. Taranii erau buni crestini, mergeau la biserica si tineau posturile. Au existat manifestari folclorice identice pe intreg spatiul locuit de romani. Acestea erau legate de ciclul muncilor de pruimavara, vara si toamna, de sarbatorile crestine si de momente importante din existenta omului (nastere, casatorie, moarte). Datinile si obiceiurile priveau indeletnicirile fundamentale, agricultura si pastoritul sperand sa asigure turme numeroase si recolte bogate. De exemplu, calusul invoca, la solstitiul de vara, fertilitatea solului.

Targurile reprezentau spatiul unde se desfasura un schimb regulat de marfuri. Treptat au devenit asezari urbane. In Transilvania viata urbana era mai intensa. Sasii au intemeiat unele orase ca Brasovul, Sibiul, Sighisoara, Clujul, Rotna, Bistrita, etc. La sfarsitul secolului al XIII lea, ele au devenit centre miniere, mestesugaresti, comerciale. Unele au devenit centre politico administrative sau bisericesti iar altele au avut rol de aparare. Mestesugarii s-au organizat in bresle cu o structura si organizare riguroase. Cu exceptia oraselor mari, populatia urbana a unei localitati nu depasea cateva mii de locuitori. In secolul XVI cel mai populat oras al Transilvaniei era Brasovul cu 10. 000 de locuitori, o veritabila piata comuna a tarilor romane. In secolul XVII Clujul avea 8. 500 locuitori, Sibiul 8. 000. Oradea si Timisoara aveau 5. 000 locuitori, Sighisoara si Bistrita 3. 000 4. 000 locuitori. In Tara Romaneasca si Moldova erau: Buzaul si Campuluingul cu cate 3. 000 de locuitori, Suceava cu 5. 000, Targoviste cu 10. 000, Iasul cu 20. 000 iar Bucurestiul in vremea lui Constantin Brancoveanu cu aproximativ 50. 000. In Transilvania populatia oraseneasca cuprindea patriciatul, care din secolul XV detinea puterea economico administrativa si economica, mestesugarii si negustorii, profesorii, medicii, juristii, scribii sau diecii si plebea (populatia saraca) alcatuita din calfe si ucenici. Marile invazii din 1241 si permannentul pericol otoman au facut ca majoritatea oraselor transilvanene sa fie inconjurate cu ziduri (Sibiu, Sighisoara, Brasov, Alba Iulia). Orasele muntene aveau santuri de aparare, iar mai tarziu o imprejmuire cu trunchiuri ...