Campania De La 1595 Lupta De La Calugareni Tratatul Cu Imperialii Noi Lupte Cu Turcii

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Era evident ca turcii nu puteau tolera o asemenea situatie. Rascoala tarilor romanesti insemna o intreita lovitura: de ordin politic, militar si economic. Ea constituia mai intai un exemplu si un indemn pentru toti crestinii din Balcani bulgarii incepusera chiar sa se miste. Insemna apoi o extindere considerabila a frontuluii de lupta, era, in sfarsit, si o perturbare serioasa in aprovizionarea cu materii prime a imperiului, in general si a Constantinopolului, in special. Prada, mai ales in vite, luata de rasculati, era asa de mare, incat un orasean din Brasov a putut cumpara cincizeci de boi, patruzeci si sapte de vaci si patruzeci si patru de vitei de un an, numai cu o suta de lei. Sultanul, a hotarat asadar o mare expeditie de prepresiune, de nimicire, a hainului, care produsese o tulburare asa de adanca. Mihai isi dadea seama de primejdie; pentru a-si asigura ajutorul de care avea nevoie, incheie deci in mai 1595 prin boierii sai trimisi la Alba Iulia din care insa unii nu s-au aratat leali, depasind instructiunilr primite un act cu Sigismund Bathory, recunoscandu-i, in schimb, suzeranitatea; prin acelasi act se hotara ca toate bisericile romanesti din Transilvania sa asculte de mitropolitul din Targoviste, ceea ce era un castig insemnat pentru neamul nostru.

Armata turceasca, sub comanda lui Sinan pasa, izbuti sa treaca Dunarea la inceputul lui august 1595. Mihai, a carui armata inclusiv detasamentul transilvanean era mult inferioara ca numar, se retrase putin si ocupa o pozitie strategica la satul Calugareni, pe drumul ce ducea de la Giurgiu la Bucuresti. In spatele pozitiei alese de domn erau mici inaltimi acooperite cu paduri, formand un adapost natural; in fata, valea mlastinoasa a Neajlovului; drumul ducea peste rau pe un pod de lemn si continua apoi intre inaltimi, asa incat armata turceasca nu putea inainta decat sub forma de coloana, cu un front redus.

Lupta avu loc in ziua de 13/23 august. Inca inainte de revarsatul zorilor, avangarda lui Mihai ataca, ajungand pana la corturile dusmanilor. Urma un atac puternic al ienicerilor; acestia izbutesc sa respinga pe ai nostri, trec peste Neajlov si captureaza unsprezece tunuri. Mihai se retrage putin, in perfecta ordine, cu armata dispusa in forma de unghi, cu varful spre dusman. Apoi in momentul cand ajunge in dreptul unde se afla detasamentul lui Kiraly care pana atunci nu intervenise in lupta se pare cu nu voise sa intervina da un contraatac fulgerator care determina soarta bataliei. Pentru incuraja pe ai sai, voievodul insusi, invocand numele lui Iisus, se azvarle, cu securea in mana, asupra dusmanului. Unul dintre pasii turcesti, iesindu-i inainte, are capul despicat dintr-o lovitura; un altul e izbit in piept. Ostasii, in frunte cu dregatorii, vazand pilda dopmnului se azvarle si ei pre capete asupra turcilor, ii taie si-i ineaca in mlastina. Pe de alta parte, tunurile lui Kiraly izbesc din flanc, iar un detasament de doua sute de transilvaneni si doua sute ...

Download referat

Primești referatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2007
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
4 pagini
Imagini extrase:
3 imagini
Nr cuvinte:
1 803 cuvinte
Nr caractere:
8 573 caractere
Marime:
8.91 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Gimnaziu
Tip document:
Referat
Materie:
Istorie
Data publicare:
26.12.2009
Structură de fișiere:
  • Campania De La 1595 Lupta De La Calugareni Tratatul Cu Imperialii Noi Lupte Cu Turcii
    • Referat.doc
Predat:
la gimnaziu

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Relatiile dintre Romania si Turcia Capitolul I: Relatiile romano-otomane intre 1859-1878...
Tot mai puternic straluceste chipul lui Mihai Viteazul, tot mai vie si mai luminoasa este...
Brasovul centru economic, cultural si politic al spatiului romanesc, la sfarsitul secolului al...
I. DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA I. 1. Civilizatia si istoria daco-getilor Procesul de...
Stramosii nostri, geto-dacii, dupa cum afirma parintele istoriei, Herodot, apartineau etniei...
Sus!