Civilizatia egiptului antic este una dintre cele mai fascinante. Acest lucru se datoreaza nenumaratelor vestigii arheologice: complexul de la Gizeh, (marile piramide si Sfinxul), Toate acestea insa ar fi ramas cumva misteriose, mai misteriose de cum sunt, daca vechii egipteni nu ar fi impodobit templele, basorelifurile, frescele, statuile, cu relatari scrise despre faraoni, zei, ostasi, oameni simpli.
Egiptenii avea pasiune scrisului si a imortalizarii pe acesta cale a tuturor aspectelor vietii sociale.
Faroanii care erau considerati personificari ale zeitatilor doreau sa ramana in eternitate si a fost dealungul a mii de ani o cursa pt cel mai maret edificiu, incepand de la mastabele din caramizi nearse, trecand spre piramidele din piatra in trepte si terminand cu monumen- Toate aceste marete edificii facute sa dureze milenii nu ar fi avut sens daca egiptenii nu ar fi detinut arta scrisului pt. a transmite posteritatii mesajele lor de dincolo de moarte.
Egiptenii sunt al doilea popor care dupa sumerieni au inventat scrisul. Acest lucru se intampla cu 5500 de ani in urma. Greu de afirmat care a fost necesitatea primordiala care adus la aparitia scrisului.
Cert este ca societatea egipteana era una prospera, prosperitate garantata de revarsarile anuale ale Nilului, de sistemul de indiguiri si irigatii pe care-l foloseau.
Astfel, a putut sa apara un excedent alimentar, o diviziune a muncii, primele asezari urbane.
Dat fiind faptul ca intreg pamantul Egiptului apartinea de drept Faraonului si datorita centralizarii timpuri a statului Egiptean, Faraonul prin reprezentantii sai nomarhii (existau 42 de nome) a dorit sa tina o evidenta a recoltelor si taxelor percepute precum si a obligatiilor in munca pt. desecari si intrtetinerea canalelor de irigatii si a digurilor.
Acest lucru nu ar fi fost posibil fara dezvoltarea scrierii. Practic in conditii similare cu cele de pe malurile Tigrului si Eufratului apare si in Egipt scrierea Ulterior, odata cu dezvoltarea societatii Egiptene si unificarea celor doua regate (Menes 3100 i. Hc. ) pot sa se dezvolte constructiile faroanice si inscrierea acestor realizari in granit si bazalt spre a dura o vesnicie.
Egiptenii insasi isi intitulau scrierea mdju netjer care inseamna cuvinte ale divinitatii.
Acest sens a fost preluat si tradus in greaca hiero=sacru glipha= inscriptie semn in piatra Primele scrieri au fost datate din perioada predinastica (3500 i. Hc. ) si apar pe ethichete din os si oale.
Cu timpul vechea scriere egipteana pe care astazi o numim prin generalizare hieroglifica a evolut in trei directii.
Scrierrea hieroglifica.
Scrierea hieratica.
Scrierea demotica.
Champollion avea ca definitie a sistemului hieroglific, un sistem complex, o scriere figurativa, simbolica si fonetica, in acelasi timp, intr-un acelasi text, aceeasi fraza, uneori acelasi cuvant. . In funtie de context, un acelasi caracter poate avea un sens: figurativ (ideografic) ...
Doina Benea: note de curs Orientul Antic, 2005
Ovidiu Drimba: Istoria Culturii si Civilizatiei vol.1 Editura stiintifica si enciclopedica,
Bucuresti, 1985
Marie Parsons
The History of Ancient Egyptian Writing
http://www.touregypt.net/featurestories/writing.htm
Ilene Springer
The Scribe in Ancient Egypt-articol in revista online-Tour Egypt Nr 2 februarie 2001
http://www.touregypt.net/magazine/mag02012001/magf2.htm
Typographie & Civilisation (web site)
La pierre de Rosette
http://www.typographie.org/trajan/champollion/champo_fram.html
Wikipedia enciclopedie online http://ro.wikipedia.org
Note bibliografice
Ovidiu Drimba: Istoria Culturii si Civilizatiei vol.1-civilizatia si cultura egiptului antic
p.111,p.114, p. 126, p. 127, p.128
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
