Acțiunile artileriei antiaeriene în campaniile militare din anii 1917-1919

ascultare necesare stabilirii avionului in spatiu au fost perfectionate. Aceste masuri au condus la o imbunatatire considerabila a apararii antiaeriene, demons- Si in Germania, anul 1917 s-a caracterizat printr-o crestere importanta a artileriei antiaeriene in randul celorlalte arme. Astfel s-au organizat depozite de material pentru apararea contra aeronavelor. S-au studiat proiectele unui autotun usor de 76. 2mm, ale unui autotun greu de 88mm si ale altuia de calibru mic, precum si ale unui tun antiaerian de munte cu utilizarea de caterpilare.

In contextul politico-militar de la cumpana anilor 1916-1917, problema reorganizarii sau a refacerii armatei romane a dobandit o importanta capi- tala nu numai la nielul frontului romanesc, ci la situatia strategica a intregului front din Est. Factor hotaritor, care a stat la baza succeselor din anul 1917, reor- ganizarea armatei romane a constituit principalul eveniment militar de pe frontul roman in aceasta perioada (a doua parte a lunii decembrie 1916-inceputul lunii iulie 1917). In aceeasi perioada se inscrie si rereorganizarea artileriei antiaeriene, care s-a desfasurat concomitent cu indeplinirea misiunilor de lupta la punctele sensibile si, respectiv, gruparile de trupe in apararea carora a fost dislocata dupa regruparea armatei romane in Moldova.

Concluzii in urma participarii artileriei antiaeriene la campaniile militare din primul razboi mondial La inceputul primului razboi mondial, apararea antiaeriana era aproape inexistenta in toate statele beligerante. Pe masura ce aviatia a inceput sa fie utili- zata masiv in actiuni militare, specialistii militari au facut eforturi considerabile pentru crearea unui sistem de reactie cat mai complet si eficace.

O analiza sintetica a evolutiei artileriei antiaeriene in anii 1916-1918 per- mite desprinderea unor concluzii asupra modului in care a fost constituita artieria antiaeriana ca arma de sine statatoare, astfel: a) anul 1916 a marcat trecerea intensa la rezolvarea problemelor rezultate din activitatile anterioare, in special pe linia pregatirii personalului si perfectionarii tehnicii de lupta; a fost practicata solutia concentrarii rezervistilor prevazuti in planul de mobilizare pentru artileria antiaeriana in scoli improvizate, destinate instructiei si cunoasterii tunurilor adaptate pentru trageri antiaeriene; b) anul 1917 a fost unul consacrat, in special activitatilor de conceptie de organi- zare. S-au luat masuri de imbunatatire a apararii antiaeriene a trupelor de uscat, a asigurarii cu proiectoare si mitraliere antieriene, a fost pusa la punct coopera- rea dintre artilerie si aviatia de vanatoare si s-au stabilit noi reguli de intrebuin- tare in lupta potrivit cu structurile realizate; c) anul 1918 a fost unul al realizarilor in domeniul artileriei antiaeriene.

Din ana- liza celor 4 ani de razboi, a rezutat necesitatea asigurarii unei cantitatii sporite de mijloace antiaeriene la ...