O simpla privire asupra mediului international actual va scoate fara indoiala in evidenta pozitia singulara, hegemonica a Statelor Unite ale Americii la sfarsitul mileniului anterior. In fapt, istoria diplomatica, militara, politica sau economica a ultimei jumatati de secol nu se poate scrie fara a mentiona, daca nu a analiza, complexul fenomen reprezentat de Statele Unite. Sau, dupa cum afirmau Denise Artaud si Andre Kaspi: ,, Puterea militara si diplomatica, forta sa economica, modul de viata american nu au lasat practic nici o tara indiferenta. Chiar daca ele accepta sau resping hegemonia americana, natiunile se definesc in raport cu modelul american."
In momentul de fata America inca constitue singurul model politic si societal care poate furniza securiate si stabilitate, insa nu a fost asa din totdeauna, Statele Unite ducand lupte impotriva Marii Britanii pentru dodandirea independentei.
Revolutia americana cuprinde o serie de evenimente de natura politica, economica, militara, organizatorica si legislativa petrecute in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, mai exact intre 1763 si 1791, care au culminat cu aparitia unui stat independent si suveran in America de Nord, Statele Unite ale Americii.
Revolutia americana a fost unul din evenimentele majore al epocii moderne, care s-a desfasurat sub forma unor serii de revolte si transformari ale modului de gandire al colonistilor, apoi sub forma unui razboi, numit ,,Razboiul de independenta al Statelor Unite ale Americii" , care a avut loc intre cele 13 colonii britanice din America de Nord si tara lor de origine, Marea Britanie, urmat de organizari economice, structurale, politice, statale si legislative unice si novatoare in istoria moderna.
Revolutia incununata de succes a celor 13 colonii americane a constituit pentru intreaga lume un eveniment important. Lovitura data puterii britanice a avut doar urmari de scurta durata, in schimb, dincolo de Atlantic lua nastere o tara noua Statele Unite ale Americii.
Dupa victoria obtinuta in Razboiul de Sapte Ani (1756-63), Marea Britanie a devenit puterea dominanta in America de Nord. Francezii pierdusera pamanturile din Canada, iar in sud, de-a lungul coastei Oceanului Atlantic pana in Georgia, se intindeau cele 13 colonii britanice. Cu toate acestea, in scurt timp, impotriva stapanirii britanice s-au ridicat tocmai colonistii.
Guvernele britanice erau mult prea departe de America pentru a putea intelege nevoile colonistilor si oricum, efortul lor in acest sens era minim. Ca restul puterilor europene, britanicii vedeau coloniile doar prin prisma beneficiilor aduse tarii-mama, care le fondase si le protejase.
Americanii trebuiau sa importe toate buurile de care aveau nevoie din Marea Britanie sau din alte colonii britanice; taxele puse asupra produselor straine erau mari tocmai pentru a impune cumpararea. Avand in vedere abundenta de resurse si cresterea continua a numarului de colonisti si a fortei lor, situatia nu putea ramane pentru mult timp neschimbata.
Dar victoria obtinuta de Marea Britanie in Razboiul de Sapte Ani a insemnat inceputul schimbarii. Americanii, infometati de pamant, s-au aratat foarte reticenti la hotararea Marii Britanii de a crea o rezervatie indiana ale carei limite nu puteau fi incalcate de colonisti.
O inflenta puternica asupra pozitiei americanilor a avut-o inlaturarea amenintarii franceze; aceasta insemna ca americanii nu mai aveau nevoie de protectia armatei britanice. In acelasi timp guvernul britanic, incarcat cu datorii de razboi, hotaraste cresterea contributiilor coloniilor.
Primele urmari ale acestei hotarari s-au materializat in Legea Timbrului si Legea Incartiruirii, votate de Parlamentul britanic in 1765. Legea Incartiruirii crestea obligatiile americanilor de a sustine trupele britanice; iar Legea Timbrului impunea o taxa asupra documentelor si materialelor tiparite, inclusiv ziare, afectand toate clasele; s-a declansat o miscare sociala. Si-au inceput activitatea primele grupuri radicale. In 1776 noul guvern anuleaza Legea Timbrului.
Perioada de bunavointa a fost scurta. In 1767, noul ministru de finante, Charles Townshend, stabileste taxe asupra unei game largi de bunuri importate in colonii. In Boston, capitala statului Massachusetts, izbucnesc noi conflicte. In martie 1770, soldatii britanici prezenti in oras isi pierd rabdarea intr-o confruntare cu un grup de razvratiti si deschid focul, omorand cativa americani. Acest incident ii socheaza atat pe americani cat si pe englezi; dupa "masacrul din Boston" ambele parti s-au retras din acest conflict. S-a renuntat si la aplicarea taxelor, exceptie facand taxa pe ceai, careia americanii nu i s-au opus, ci s-au multumit sa o evite prin intermediul contrabandei.
Inca mai existau tensiuni intre autoritati si colonii, dar cea mai serioasa criza a izbucnit trei ani mai tarziu, cand guvernul a luat masuri speciale pentru a sustine East India Company, aflata in pragul falimentului. Printre aceste masuri s-a numarat si colectarea fortata a taxelor pe ceai. Colonistii s-au opus cu incapatanare, trimitand inapoi vapoarele ce transportau ceai. In cele din urma, in decembrie 1773 cand guvernatorul Bostonului a incercat sa aduca o incarcatura de ceai, un grup de cetateni imbracati in indieni au atacat vasul ce apartinea "Companiei Indiilor" si au aruncat ceaiul peste bord, in apele golfului.
Acest incident cunoscut sub denumirea de "ceaiul din Boston" a fost sanctionat cu promptitudine. Portul Boston a fost inchis pana cand colonistii plateau pentru ceai, lucru pe care refuzau categoric sa il faca.
Scena era acum pregatita pentru confruntarea finala. Marea Britanie avea un guvern stabil condus de Lordul North, deseori influentat de Regele George III; de acum incolo politica britanica va fi dezastruoasa, purtand amprenta obstinentei si limitarii Regelui George.
In acelasi timp americanii erau mai pregatiti ca niciodata pentru lupta. In
-RENE REMOND, ISTORIA STATELOR UNITE ALE AMERICII 2, TRADUCERE TRAIAN FINTESCU BUCURESTI, 1999
-ANDRE RIBARD, MINUNATA ISTORIE A OMENIRII
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
