Iugoslavia reprezinta termenul care descrie cele trei entitati politice care au existat succesiv, in peninsula Balcanica, din Europa, in cea mai mare parte a secolului XX. Prima entitate cunoscuta sub acest nume a fost Regatul Iugoslaviei, care, inainte de 3 octombrie 1929 a fost cunoscut sub numele de Regatul sarbilor, croatilor, si slovenilor. A fost infiintat la 1 decembrie 1918, prin unirea Statului slovenilor, croatilor si sarbilor si a Regatului Serbiei.
A doua entitate cunoscuta cu acest nume a fost Federatia Democrata a Iugoslaviei, care a fost proclamata in 1943, de miscarea de rezistenta a partizanilor iugoslavi in Al Doilea Razboi Mondial. Ulterior, a fost redenumita Republica Populara Federativa Iugoslavia, in 1946, cand a fost instaurat un guvern comunist. In 1963 a fost iarasi redenumita in Republica Socialista Federativa Iugoslavia. Cele opt elemente constitutive care formau federatia erau sase republici socialiste: Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Serbia si doua provincii socialiste autonome (Kosovo si Voivodina), incluse in Republica Socialista Serbia. Dupa 1974, aceste doua provincii autonome au devenit, de asemenea, membri egali in federatiei. Incepand cu 1991, R.S.F. Iugoslavia s-a dezintegrat in razboaiele iugoslave, urmate de secesiunea entitatilor constituente ale statului federal.
Ultima entitate cunoscuta cu acest nume a fost Republica Federala Iugoslavia, infiintata la data de 27 martie 1992. Aceasta a fost o federatie constituita din doua republici non-secesioniste ramase: Muntenegru si Serbia (incluzand provinciile autonome Voivodina si Kosovo). La 3 iunie, respectiv 5 iunie 2006, Muntenegru si Serbia si-au declarat independenta, astfel sfarsindu-se statul iugoslav. Kosovo este, insa, in continuare, subiect de disputa teritoriala intre Republica Serbia si auto-proclamata Republica Kosovo. Kosovo si-a declarat independenta la 17 februarie 2008, in timp ce Serbia pretinde ca este parte a propriului teritoriu suveran. Kosovo a fost recunoscut de 71 din cele 192 state membre ale Natiunilor Unite.
Provincia Kosovo, cu o suprafata de 8680 km2 face parte din fasia de teritoriu dinspre Marea Adriatica si Macedonia si a reprezentat obiectul dis?putelor dintre Serbia (cu care are cea mai lunga linie de frontiera - 351,6 km - din totalul de 700,7 km), Muntenegru (78,6 km frontiera) si Albania (111,8 km frontiera) , inca din Primul Razboi Balcanic 1912 - 1913, cand Kosovo a ajuns sub controlul Serbiei in timp ce Turcia a pierdut cea mai mare parte din posesiunile sale europene in urma unui atac combi?nat ai majoritatii statelor balcanice.
Populatia provinciei atinge cifra de doua milioane de locuitori, dintre care 88% sunt albanezi, 7% sarbi, 5% alte nationalitati (bosniaci, tigani si turci etc.).
Problemele sociale si economice sunt majore, Kosovo se confrunta, in principal, cu problema analfabetismului (10,2% dintre femei si 2,3% dintre barbati), a somajului (din grupa de varsta 20-59 de ani care trebuie sa sustina 48% din populatia totala, 53% dintre femei si 48% dintre barbati sunt someri) si a saraciei (50,3% din populatie se afla sub limita de subzistenta, iar 12% traiesc in saracie extrema).
CAPITOLUL 1. Aparitia crizei si dezvoltarea acesteia
Intre cele doua comunitati majoritare din Kosovo s-au produs violente grave de la inceputul secolului trecut. In timpul Primului Razboi Balcanic, Primului Razboi Mondial, si in cel de-Al Doilea Razboi Mondial au avut loc o serie de conflicte etnice, care au lasat urme adanci in memoria recenta a locuitorilor acestei provincii.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, autoritatile iugoslave conduse de Josip Broz Tito au reprimat continuu manifestarile nationaliste din Iugoslavia. Pentru a micsora puterea Serbiei - cea mai mare republica din federatie - in provinciile Kosovo si Voivodina au fost create guverne autonome. In afara provinciei Kosovo, unde majoritari erau albanezii, existau zone populate de acestia in Republica Iugoslava a Macedoniei, Muntenegru si Serbia.
Autonomia provinciei Kosovo, stabilita in Constitutia Iugoslaviei din anul 1974 a fost aplicata partial . J.B.Tito a reprimat cu asprime nationalistii albanezi, in timp numarul celor care doreau unirea cu Albania a crescut substantial, astfel a luat nastere - Miscarea de Revolutie pentru Unificarea cu Albania fondata de Adem Demaci, organizatie pe bazele careia avea sa formeze Armata de Eliberare din Kosovo.
In 1974, statutul politic al provinciei Kosovo a fost imbunatatit odata cu noua Constitutie iugoslava ce acorda drepturile politice extinse albanezilor, Kosovo a castigat multe puteri de republica: un loc pentru presedintia federala si pentru propriile forte de politie si Banca Nationala. Moartea lui J.B. Tito, la 4 mai 1980, a dus la o lunga perioada de instabilitate politica, accelerand criza economica si miscarile nationaliste.
Primele revolte au loc in martie 1981, protestatarii cerand ca provincia Kosovo sa devina cea de-a saptea Republica a Iugoslaviei, fapt considerat inacceptabil pentru Serbia si Republica Macedonia, care vedeau in aceasta o incercare de a crea o Albanie Mare. In urma reprimarii revoltelor de catre autoritatile iugoslave, un numar necunoscut de demonstranti au fost ucisi, peste 4000 au fost condamnati, iar zeci de mii interogati de politia secreta si amendati.
Pentru albanezi se ingreuneaza accesul la sistemul de sanatate, invatamant si posturi administrative. Drepturile lor civice si sociale sunt sistematic incalcate in perioda anilor ?80, doi adulti din trei, reprezentand 800000 de kosovari au fost arestati de catre politie, populatia din Kosovo era lipsita de locuri de munca si un numar mare au emigrat. In paralel, autoritatile sarbe au dus o campanie de repopulare a provinciei prin atragerea de conationali prin avantaje, in principal materiale.
In anul 1991, in Kosovo a fost organizat un referendum in urma caruia s-a proclamat independenta provinciei. In mai 1992, Ibrahim Rugova a fost ales presedinte al provinciei Kosovo, dar guvernul sarb a declarat ambele referendumuri ilegale, iar rezultatele lor nule. La inceputul anilor '90, I. Rugova a adoptat o rezistenta pasnica si a negociat cu organismele internationale pentru trimiterea unei forte de mentinere a pacii pentru Kosovo.
1. Autori romani
- Barbut Dan Marcel, Conflictul din Kosovo, Editura Universitatii Nationale de Aparare ,,Carol I", Bucuresti, 2010
- Enache Camelia, Coman Ion Tudor, Negocieri in Kosovo. Acordul de la Rambouillet (1998-1999), Editura Lumen, Bucuresti, 2008
- Goia Mihai, Fenomenul Kosovo si influentele acestuia asupra mediului de securitate din Balcani, Editura Universitatii Nationale de Aparare ,,Carol I", Bucuresti, 2008
- Muresan Mircea, Vaduva Gheorghe, Criza, conflictul, razboiul, vol. 1, Definirea crizelor si conflictelor armate in noua configuratie a filosofiei si fizionomiei nationale si internationale de retea, Editura Universitatii Nationale de Aparare ,,Carol I", Bucuresti, 2007
2. Infografie
- http://www civicmedia.ro/ Razboiul pentru Kosovo asa cum a fost
- http://www historia.ro/Poate fi Kosovo un precedent periculos in dreptul international?
- www.istoricul.ro/subiect Razboiul din Kosovo
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
