Imperiul Bizantin în timpul împăratului Iustinian

Imperiul Bizantin in timpul Imparatului Justinian

Daca pentru Apusul Europei perioada tratata coincide cu prabusirea Imperiului Roman de Apus si cu ridicarea regatelor barbare, in Rasarit secolele V-VIII se constituie intr-o perioada de metamorfozare a fostului Imperiu Roman de Rasarit in ceea ce va fi, mai bine de un mileniu, Imperiul Bizantin.

Este, deci, o perioada generala de dezvoltare, de inflorire culturala, de expansiune teritoriala si de conturare a unei noi si puternice civilizatii ce va marca pana astazi profilul est-european si intreaga umanitate: civilizatia bizantina.

Pe plan politico-militar, secolul al VI-lea este marcat de ampla campanie purtata de imparatul Iustinian I cel Mare (527 - 565) pentru a recuceri teritoriile romane din Apus, precum si de tratatele de pace incheiate cu persii si intretinute, cu pretul unor mari tributuri, de partea bizantina.

In Balcani are loc un fenomen simptomatic pentru toata istoria ulterioara a acestei parti a Europei: patrunderea slavilor si stabilirea lor la sud de Dunare, apoi venirea aici a bulgarilor.

Sprijinit de inteligenta si fidela lui sotie, Teodora, Iustinian va restabili atat ordinea interna (a inabusit in 532 rascoala NIKA), cat si pacea externa cu persii, oferindu-si conditii pentru cuceririle care au urmat: Africa in 534, Italia in 535, Spania in 550 - 554. Presiunea slavilor la N de Dunare este singura care va persista, cu aceeasi intensitate, in tot timpul domniei lui Iustinian.

Beneficiind de contributia a doi generali straluciti, buni strategi - Belizarie si Narses, Iustinian reuseste cateva victorii deosebite in Apus: in 534 cucereste Cartagina, in 535 Sicilia, in 536 Roma, in 540 Italia meridionala si centrala (pentru ca in 557 sa o ocupe total), iar in 550 - 554 sudul Spaniei (Cordoba, Malaga).

Pentru realizarea visului sau militar, Iustinian a fost, in primul rand, un mare constructor, refacand nenumarate fortarete pe tot teritoriul imperiului, dar in special la Dunare, pentru stoparea migratorilor, si mai ales in Dobrogea de astazi, unde istoricul Procopius de Cezareea aminteste existenta a peste 40 de asezari fortificate de Iustinian: Altinum, Sucidava, Axiopolis, Troesmis, Noviodunum, Aegyssus, Ulmetum, Ibida, Constantiana, Tomis, Callatis...

Diplomatia in timpul Imparatului Justinian

Diplomatia bizantina a fost deseori mult mai importanta decat forta militara in ceea ce priveste longevitatea politica a imperiului, si perioada iustiniana nu face exceptie de la aceasta regula.

Desi nu exista un ,,minister de externe", relatiile diplomatice si negocierile importante erau realizate de mari demnitari ai imperiului si chiar de clerici si monahi, oameni luminati si cultivati, capabili de o buna intelegere

- Balan-Mihailovici, Aurelia, Istoria culturii si civilizatiei crestine, Ed. Oscar Print, Bucuresti 2001

- Banescu, Nicolae, Istoria Imperiului Bizantin, Ed. Anastasia, Bucuresti 2000

- Brezeanu, Stelian, Romanitatea Orientala in Evul Mediu, Ed. ALL Educational, Bucuresti 1999

- Constantin, Pavel, Tragedia omului in cultura moderna, Ed. Anastasia, Bucuresti 1997

- Damaschin, Ioan, Sfantul Dogmatica, Ed. Librariei Teologiei, Bucuresti 1938

- DEX, Ed. a II-a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti 1996

- Diehl, Charles, Figuri bizantine, trad. de Ileana Zara, vol I, Ed. pentru literatura, Paris 1927

- Istoria Imperiului Bizantin, Ed. Scorilo, Craiova 1999

- Drimba, Ovidiu, Istoria Culturii si Civilizatiei, vol. V, Ed. Saeculum I.O., Bucuresti 1998

- Enciclopedie de Istorie Universala, Ed. ALL Educational, Bucuresti 2003

- Iorga, Nicolae, Istoria vietii bizantine, Ed. Enciclopedica Romana, Bucuresti 1974

- Le Goff, Jaques, Civilizatia

- Occidentului Medieval, Ed. Stiintifica, Bucuresti 1970

- Manolescu, Radu, Istoria Evului Mediu, Editura Tipografiei Universitatii, Bucuresti 1993

- Societatea Feudala in Europa Apuseana, Ed. Stiintifica , Bucuresti

- Schonborn, Christoph, Icoana lui Hristos, trad. Pr. Dr. Vasile Raduca, Ed. Anastasia, Bucuresti 1996.