Eneoliticul timpuriu (circa 4250 - 3750 b.c.) reprezinta etapa in care s-a incheiat definitivarea trasaturilor vietii neolitice si au inceput sa fie utilizate mici obiecte de cupru, provenite probabil atat pe calea schimburilor cu sudul egeo-balcanic, precum si printr-un inceput de prelucrare locala. Este perioada de dezvoltare a unui numar mare de culturi precum: cultura Boian, cultura Hamangia, cultura Vadastra, cultura Rast, cultura Turdas, cultura Tisa, grupul Iclod, grupul Suplac sau cultura Precucuteni.
Lucrarea de fata reprezinta o modesta analiza a datelor cu privire la elemente de viata materiala si spirituala a comunitatilor eneolitice din cadrul culturii Vadastra, cultura ce evolueaza in partea de est a Olteniei si in nord - vestul Bulgariei.
Aceasta cultura se dezvolta in prima jumatate si inceputul celei de-a doua jumatati a mileniului 4 i.e.n, fiind denumita dupa comuna Vadastra (judetul Olt), unde a fost sapata asezarea eponima.
In 1871, Cezar Bolliac a realizat primele sapaturi la Vadastra, pe magura Cetate. Continuand activitatea, in 1872 - 1874, a descoperit un bogat material arheologic, a pus probleme de ordin stratigrafic si cronologic, insa proiectul sau a ramas neterminat
Sapaturi ulterioare sunt realizate in 1926 de Vasile Christescu, sapaturi care au dat la iveala pe Magura Fetelor o ceramica splendida, cu motive decorative formate din caneluri sau cu motive rezultate din prin crestare si incrustare cu alb
In urma sapaturilor din 1934, Dumitru Berciu a stabilit, mai mult dupa materialul arheologic, o "stratigrafie a civilizatiilor de pe Magura Fetelor: Vadastra I, Vadastra II, Salcuta, Cotofeni, Glina III", ramasa insa incerta. Pentru lamurirea acesteia, in 1946 au loc alte sapaturi sub conducerea lui Corneliu Mateescu Acesta releva in urma cercetarilor, printre altele, utilizarea bovideelor pentru tractiune, probabil pentru prelucrarea pamantului
Importanta problemelor ce au trebuit puse, ca si posibilitatile materiale restranse pentru sapaturi, au facut ca lucrarile sa continue, cu unele intreruperi, pana acum
Originea
Cu privire la originele culturii Vadastra au fost elaborate de-a lungul timpului cateva teorii, mai degraba contradictorii Dumitru Berciu a considerat ca s-a format pe un fond vechi Vinca si cu influente ale ceramicii liniare; mai tarziu expunand ideea ca s-a dezvoltat pe fondul culturii Dudesti Corneliu Mateescu este de parere ca originile culturii Vadastra ar trebui puse in legatura cu cultura Starcevo - Cris
Marin Nica a considerat ca la baza culturii este cultura Dudesti, cu influente ale ceramicii liniare, iar cateva elemente Starcevo - Cris au fost transferate culturii Vadastra de fondul cultural Dudesti Vladimir Dumitrescu a subliniat faptul ca Vadastra are in originile sale caracteristice ale culturii Dudesti din Oltenia si vestul Munteniei si apartine grupei culturilor ceramicii negre
Eugen Comsa sustine ca aceasta cultura are la baza un fond principal reprezentat de cultura Dudesti, la care s-au adaugat ulterior influente din regiunile de est (cultura Boian), de sud ( cultura Marita) si de vest (cultura Vinca) , iar dupa alti autori si cu influente egeo-mediteraneene si central-europene (liniar-ceramice) Dupa Sebastian Morintz, au existat chiar o contemporaneitate si contacte intre purtatorii culturii Boian din etapa de tranzitie de la faza I la faza II si cultura Vadastra II de inceput. Se crede ca cultura Vadastra a avut o lunga evolutie , care se poate paraleliza, in linii generale, cu intreaga dezvoltare a culturii Boian Aria de raspandire
Cultura Vadastra (Pl. I.1) cuprinde o arie de raspandire destul de vasta, la inceputul evolutiei sale, dar care se va restrange repede, ramanand doar in sud-estul Olteniei, sud-vestul Munteniei si in nord-vestul Bulgariei, asa cum era ea cunoscuta pana in 1960 Este raspandita din sud-estul Olteniei pana in vestul Munteniei aproximativ intre Olt si Vedea (in Oltenia aproximativ intre Olt si Jiu, unde anterior era aspectul Dudesti - Vinca ) precum si in zona corespunzatoare de la sud de Dunare
In faza mai veche (Vadastra I), comunitatile acestei culturi au ocupat nu numai sud-estul Oltenei, ci si vestul Munteniei; in faza mai noua (Vadastra II), purtatorii acestei culturi s-au retras in sud-estul Olteniei, unde au ramas mai multa vreme, pana la inceputurile culturii Salcuta, din vestul Olteniei
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.