Batalia de la gaugamela

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Abstract: Eveniment care marcheaza infrangerea definitiva a Persiei de catre Alexandru Macedon, aceasta lupta s-a desfasurat pe campia de la Gaugamela, In zona fluviului Tigru din Mesopotamia.

Armata lui Darius era compusa din persi, mercenari greci, trupe din Asia Centrala, fiind dotata cu elefanti si care de lupta.

Armata comandata de Alexandru Macedon numara peste 40 000 de pedestrasi si calareti Intre care si trupe formate din traci. Ca si la Issos, Darius este nevoit sa abandoneze In graba locul bataliei si sa se retraga In munti.

Victoria i-a permis lui Alexandru sa cucereasca Babilonul, apoi Susa, Persepolis si Pasargade, capitalele Imperiului Persan.

Keywords: batalie, armata, Alexandru Macedon, Darius, victorie, hetairi,

1. INTRODUCTION

Aceasta lupta a avut loc pe 1 octombrie 331 i.C. si a fost una dintre bataliile decisive ale lumii. A fost dusa intre Alexandru Macedon si Darius al III-lea al Persiei, terminandu-se cu victoria Macedoniei, provocand, astfel, prebusirea Imperiului Persan. Alexandru Macedon a pornit o campanie de cucerire a Imperiului Persan. Dupa Batalia de la Issos din anul 333 in.Chr. el a cucerit coasta estica a Marii Mediterane si Egiptul. Dupa aceste cuceriri a avansat prin Siria spre inima Imperiului Persan. Alexandru a traversat apoi fluviile Tigru si Eufrat fara nici un fel de opozitie. Darius ii oferise lui Alexandru o suma mare de bani intr-o incercare disperata de a mentine pacea. Parmenion, unul dintre generalii lui Alexandru, comenta: "As accepta daca as fi in locul tau", iar raspunsul lui Alexandru a venit promp: "Da, si eu as accepta daca as fi in locul tau." Oferta fiindu-i respinsa, Darius a adunat o armata de aproximativ un sfert de milion de oameni. El a planuit sa se foloseasca de numar pentru a-l zdrobi pe Alexandru.

2. Desfasurarea evenimentelor

In aceasta batalie Darius si-a ales campul de lupta cu mare grija. La Issos, in 333 i.C., terenul nu permisese desfasurarea eficienta a unei armate numeroase. De data aceasta, a ales campia Gaugamela, de langa Iribil, in Irakul de azi. Darius si-a pus in joc intreaga multime a armatei sale rinduita pe un front lumg de 9 km, prin care putea invalui usor linia de bataie a lui Alexandru cu un efectiv de 40.000 de infanteristi si 7.000 de calarasi. Dispozitivul persan cuprindea alternativ, in linie, infanterie, cavalerie, arcasi, care de lupta si elefanti. Numai aripa lor dreapta fusese mai bine inchegata, ca o masa compacta alcatuita din cavaleria cea mai puternica

Cavaleria macedoneana purta armuri si coifuri, insa nu aveau scuturi, avand nevoie de ambele maini pentru manuirea lancilor din lemn (numite sarise). Oamenii calari, care au luptat alaturi de Alexandru, se numeau "Camarazi". Ostasii persi erau mai slab inarmati si antrenati, in timp ce Alexandru conducea o armata de veterani obisnuiti cu victoria. Pedestrii macedonieni erau inarmati ca de obicei, cu scuturi si cu lani lungi. Acestia luptau in siruri compacte. Intinse in fata aceste sulite se prezentau ca o bariera in fata inamicului. Aceste "falange" erau formidabile doar daca isi pastrau formatia compacta. Daca nu-si pastrau ordinea riscau sa fie invaluiti; pentru a sparge falanngele macedonene, darius avea carele de lupta cu coase. Aceste care aveau doua puncte slabe. Erau vulnerabile in fata calaretilor si necesitau un teren intins, iar in cazul unei dezordini, uriasele coase ar fi transformat totul intr-un haos. Darius stia ca protejarea carelor se afla in mainile cavaleriei pe campul de lupta, pregatind o serie de obstacole cu ajutorul carora aceste care sa loveasca direct in inima infanteriei lui Alexandru. Carele erau urmate de elefanti si, dupa ce cavaleria ar fi spart falanga, pedestri perani le-ar fi terminat treaba.

Alexandru isi aseza tabara nu departe de oastea persana si lasa soldatilor sai un ragaz de patru zile, spre a se odihni si a se pregati de batalie. Intarind tabara, macedoneanul ordona sa se lase acolo toate bagajele ce ar fi putut ingreuna marsul si, in fruntea ostilor sale, porni in nopatea dintre 29 si 30 septembrie spre pozitiile ocupate de Darius. A doua zi dimineata se afla pe colinele de pe care se puteau vedea miscarile trupelor persane.

Atunci Alexandru, convingandu-si generalii si sfatuitorii, chibzui cu ei daca trebuie sa inceapa lupta imediat sau numai dupa ce va fi cunoscut mai indeaproape locul de lupta si cum sunt orinduite ostiile vrasmase. Unii au cerut sa atace imediat, dar a biruit ideea batranului comandant Parmenion, care ceruse sa se amane atacul pana va stii daca persii nu au sapat santuri, nu au infipt pari sau nu au construit alte obstacole camuflate menite sa impiedice inaintarea macedonienilor. Aceasta a fost salvarea macedonienilor, Alexandru avand timp sa cerceteze cu atentie inamicul si sa descopere carele cu coase ale lui Darius.

Alexandru ordona ca ostasii sai sa isi pastreze pozitiile ocupate ingaduindu-le sa se odihneasca fara a strica formatia de lupta. Dupa ce cerceta el insusi pozitia de bataie a persilor si terenul pe care se aflau, Alexandr isi convoca comandantii carora le ceru ca in batalie sa isi imbarbateze necontenit oamenii, sa nu uite de disciplina ostaseasca si sa transmita neintarziat trupelor ordinelor primite.

Se povesteste ca in timpul noptii batranul general Parmenion a intrat in cortul lui Alexandru sfatuindu-l sa atace chiar in acea noapte, caci cu greu va putea tine piept ziua unei ostiri atat de mari. "Nu fur victoria - a fost raspunsul prompt si scurt a marelui general. Nu vreau ca Darius sa invinovateasca intunericul de infrangerea sa, asa cum mai inainte invinuise marea si strimtorile."

Alexandru nu inchise ochii o buna parte din noapte. Il framantau grijiile bataliei care avea sa decida soarta lumii pe atunci cunoscuta. Nu a dormit decat tarziu si cand comandantii in frunte cu Parmenion veenira la revarsatul zorilor zilei de 1 octombrie a anuluin 331 i.C. sa primeasca ordine, il aflara inca dormind. Trezind-ul cu greu prietenii obisnuiti ca intotdeauna ca seful lor sa se scoale primul, il intrebara de pricina acestui fapt neobisnuit. Iar el raspunse : "Asezandu-si trupele intr-un singur loc, Darius m-a crutat de orice griji. O singura zi va curma si obstacolele si primejdiile."

Ca si la Issos, oastea persana reprezenta un amestec pestrit de neamuri fara pregatire ostaseasca suficienta si mai ales fara elan. Pe deasupra era si obosita, deoarece Darius asteptand sa fie atacat pe intuneric, daduse ordin ca ostasii sa vegheze in tot cursul noptii. In centrul frontului se afla insusi Darius insotit de mai marii persilor si de cele mai bune trupe, printre care si mercenarii greci, socotiti ca singurii care se puteau masura cu puternica falanga macedoneana.

Bibliografie:

1.Prof. univ. dr. docent D. Tudor , ,,Alexandru Macedon", Editura Stiintifica Bucuresti, 1968

2. Vladimir Hanga, ,,Alexandru cel Mare" Editura Albatros

3. ,,Saptezeci de mari batalii ale tuturor timpurilor", Editura Aquila, 2006

4. http://alexandrumacedon.blogspot.ro/2014/12/batalia-de-le-gaugamela-carelor-de.html

Download referat

Primești referatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
5 pagini
Imagini extrase:
5 imagini
Nr cuvinte:
2 305 cuvinte
Nr caractere:
10 701 caractere
Marime:
77.55 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Istorie Universala
Data publicare:
17.07.2017
Structură de fișiere:
  • Batalia de la Gaugamela.doc
Predat:
la facultate

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
1. Copilaria lui Alexandru In anul 356 i.e.n., pe 20 iulie, s-a nascut in palatul rezidential al...
Capitolul I Mai inainte de Zoroastru Rasfoind file de istorie, aflam cum in Orientul Apropiat,...
1 DECEMBRIE 1918 A. Revolutia Burghezo - Democratica din Transilvania (1918) 1.Destramarea si...
Unul dintre marii cunoscatori ai antichitatii, istoricul german Ed. Meyer spunea undeva ca...
Alexandru cel Mare sau Alexandru al III-lea s-a nascut la Pella, capitala Macedoniei in anul 356...
Sus!