Poziţie geografică
Municipiul Sighişoara este situat la extremitatea sudică a judetului Mureş, în Podişul Târnavelor (zona râului Târnava Mare) şi se întinde de o parte şi de alta a Târnavei Mari, situat la 123 de km de la izvoarele râului în zona de vărsare a pârâului Saeş.
Sighişoara este al doilea oraş ca mărime şi importanţă (istorică, economică, politică, geografică) din judetul Mureş, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968 si având în subordine administrativa sase localităţi componente (Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Cătunul Viilor) şi un sat Hetiur.
Municipiul beneficiază de o avantajoasă poziţie geografică, în partea centrală a ţarii, pe traseul unor însemnate artere de comunicaţii feroviare şi rutiere. Datorită acestei poziţii, distanţele până la principalele localităţi de interes economic, administrativ, cultural şi turistic nu sunt prea mari: 297 km până la Bucureşti, 120 km la Braşov, 156 km până la Cluj Napoca, 90 km – Sibiu, 54 km -Târgu Mureş.
Când drumul de la Braşov intră în valea largă a Târnavei, brusc între două delauri ni se înfăţişează în toată splendoarea lui medievală, oraşul Sighişoara. Este un oraş superb ce adaposteşte o istorie de mii de ani, un oraş unde convieţuiesc deopotrivă români, unguri şi saşi. Numit în germană Schäßburg, în limba maghiară Segesvar, Sighişoara rămane o pitorească cetate medievală.
1. Atestarea documentară
Cetatea şi oraşul au fost întemeiate în plin Ev Mediu. Pentru prima oară în 1280, oraşul Sighişoara apare sub denumirea de „Castrum Sex“ ca mai apoi în 1435 să apară sub numele de „Sighişoara“. Între anii 1431 şi 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighişoara, aşteptând momentul prielnic de a urca pe tronul Ţării Româneşti. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighişoara Vlad Ţepeş.
În anul 1514, când războiul ţărănesc a lui Gheorghe Doja se răspândeşte în aproape întreaga Transilvanie, ţăranii din jurul Sighişoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume românizat) (conform unor surse ar fi fost chiar fratele lui Gheorghe Doja) şi îl omoară pe primarul Anton Polner şi pe soţia acestuia.
În anul 1601, cetatea este atacată şi prădată de trupele conduse de generalul Basta, dar scapă cu viaţă cu plata unei răscumpărări de 50.000 de florini, "bani împrumutaţi", cum menţionează cronicarul Krauss.În anul 1603 2000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar în 1709 numărul este de 4000.
Între 1703-1711 are loc mişcarea anti-habsburgică din Ungaria şi Transilvania. Curuţii (anti-habsburgicii)- conduşi în regiunea Târnavelor de Vasile Neagu şi Bucur Câmpeanu- au atacat cetatea Sighişoara care era văzută ca fiind de partea lobonţilor (apărătorii imperiului habsburgic). După lupte grele, curuţii îşi dau seama că nu pot ocupa cetatea, şi se retrag.
Prin bătălia între trupele ţariste intervenţioniste şi armata revoluţionară ungară de pe câmpia dintre Sighişoara şi Albeşti din 19/31 iulie 1849, Sighişoara a intrat în istoria luptelor revoluţionare din sec. XIX. În această bătălie a murit, printre alţii, poetul ungur Sándor Petőfi.
Prin cercetările făcute de profesorul Karl Seraghin încă din anul 1898 s-au găsit la numai 3 km de Sighişoara, pe un mic şi prăpăstios platou ce se ridică pe malul drept al Tîrnavei Mari, urme sigure ale unei aşezări străvechi. Săpăturile au scos la iveală, de la adâncimi diferite, un număr mare de vetre din lut netezit, înroşit în foc. Una dintre aceste vetre , cu diametrul de peste 150 cm, având o ornamentaţie bogată şi artstic realizată, a fost ridicată întreagă, restaurată şi transportată la Muzeul oraşului. Alte urme dovedesc că pe aceste locuri existau bordeie simple cu pereţii împletiţi din nuiele şi lipiţi cu lut. Din inventarul găsit aici fac parte şi statuete reprezentând figuri de oameni, de păsări, de animale lucrate din lut ars. Din os erau confecţionate unelte casnice, ace, fluiere, nasturi, piepteni şi chiar o patină, iar din piatră vârfuri de lance, ciocane, pietre de moară, pietre de ascuţit
2. Localizare
Localizarea acestei ceţati o facem pe actualul deal al cetăţii care are două platouri: platoul superior spre apus,mai înalt şi mai îngust iar spre răsărit platoul inferior-cu aproximativ 40 de metri sub nivelul platoului superior,fiind însă cu mult mai larg. Această configuraţie a terenului a determinat atât dezvoltarea urbanistică a oraşului-cetate cât şi dispozitivul defensiv
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
