Revoluția de la 1848

Prin revolutia de la 1848, romanii s-au inscris in “calendarul lumii” (Jules Michelet)

Moldova, Tara Romaneasca, Transilvania, Bucovina, Banatul si Basarabia se desfasurau intr-un cadru geopolitic influentat de Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic si Imperiul Rus. Astfel, eliberarea social-politica a natiunii romane depindea in mare masura de interesele celor doua puteri, suzerana si protectoare, Turcia si Rusia care se aflau in dispute politice si militare pentru stapanirea Moldovei si a Tarii Romanesti. De aceea, dezvoltarea si desfasurarea Tarilor Romane depindeau de aceste doua mari puteri, dar mai ales de Rusia care, prin razboaiele castigate impotriva Portii, isi insusise un drept de protectorat, transformand suzeranitatea otomana. Rusia devenise din 1829 factorul decisiv in Moldova si Tara Romaneasca.

Obiective ale revolutiei din Tarile Romane:

Politice:-regimuri reprezentative

-drepturi si libertati individuale

-adoptarea unor constitutii

-egalitatea in drepturi politice

Nationale:-autonomie

-inlaturarea dominatiei straine

-crearea unui stat national

-recunoasterea drepturilor politice ale natiunii romane proportional cu ponderea ei

Economice si sociale:-desfiintarea privilegiilor de orice fel

-desfiintarea iobagiei si clacasiei

-improprietarirea taranilor

-libertatea comertului si a industriei

In martie 1848, in Moldova, acolo unde pericolul rusesc era mai mare, se dezvolta o miscare petitionara cu caracter legalist, de demers pe langa domnie de a lichida abuzurile si a respecta guvernarea semiconstitutionala dictate de Rusia prin Regulamentul Organic. Aceasta actiune nu a dobandit o mare amploare, se limita la protest.

In schimb, Tara Romaneasca, care era mai departata de Rusia, se simtea incurajata de atitudinea toleranta a Portii.

Revolutionarii de la Bucuresti mergeau pe dorinta de lichidare a privilegiilor si a vestigiilor feudale care afectau societatea romaneasca bazata pe o contradictie intre boierime si taranimea clacasa. Constituirea unui stat modern unitar s-ar fi realizat numai prin solutionarea acestei contradictii. Burghezia nationala nu se afla intr-un stadiu avansat, astfel fortele sociale care intruchipau progresul erau boierimea liberala si intelectualitatea.

Contradictia dintre tarani si boieri devenea fundamentala in relatiile sociale din Principatele Romane, mai ales odata cu instalarea unei puteri politice la Bucuresti. Numai asa, prin rezolvarea acestui conflict dintre tarani si boierime, revolutia putea avea rezultate, rezultate in concordanta cu nevoile societatii romanesti.

In 1848, conflictul dintre cele doua parti era transpus intr-o formula politica bazata pe interesele ambelor parti, pe interese ale natiunii.

Ridicarea la lupta constituia o manifestare deschisa a dorintei de desfiintare a privilegiilor si a exploatarii feudale, pe de o parte, si pe de alta parte, de inlaturare a dominatiei straine, potrivnica realizarii unui stat national independent.

Prin revolutia de la 1848, s-au consacrat in istoria Romaniei, personalitati cum ar fi: Nicolae Balcescu, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Simion Barnutiu, C. A. Rosetti, Ion C. Bratianu, George Barit, Ioan-Heliade Radulescu-luptatori politici, ganditori si carturari.

Cerintele si aspiratiile la libertatea sociala, unitate si independenta nationala a poporului roman nu au putut fi infaptuite la 1848 datorita interventiei armate straine. Insa, dupa 11 ani de la 1848, la 24 ianuarie 1859, s-a realizat unirea Moldovei cu Muntenia, ceea ce a dus la crearea statului modern Romania. Dupa aproximativ 30 de ani de la revolutie, Romania obtinea, prin lupte si prin jerta celor 10 000 de oameni din razboiul din 1877-1879, independenta absoluta de stat.

Miscarea din 1848 constituie punctul de trecere de la trecut la prezent, de la trecutul de aservire si umilire, la prezentul de constiinta nationala, de independenta politica si de progres cultural pe toate planurile. Revolutia nu a avut succese imediate. Din contra, efectele ei au fost dezastruoase: ocupatie straina si un regim inasprit creat prin Regulamentul organic. Cu toate acestea, importanta miscarii de la 1848 pentru dezvolatarea politica si nationala este foarte mare. Revolutia a exprimat pentru prima data, in opinia publica romaneasca, ideile prin realizarea carora se putea elibera, intari si organiza poporul roman. De la revolutie incoace, ideea unirii, a independentei, a libertatii si a constitutionalismului au devenit aspiratii nationale, iar posibilitatea ca acestea sa fie realizate a inceput sa se intrevada.