Politica internă și externă în Moldova în timpul domniei lui Petru I Musatinu

INTRODUCERE

Pentru istoria proaspat-întemeiatului stat medieval de la est de Carpati - Moldova, anii de început ai ultimului sfert al secolului XIV pot fi considerati un adevarat moment de cotitura (ale carui consecinte se vor resimti vreme de aproape trei secole). Aceasta datorita initiativelor voievodului Petru I Musatinul (l375-l39l), care, în esenta, exprimau o gândire politica si militara profunda a voievodului: constituirea unui sistem unitar si puternic de aparare a tarii, bazat pe cetati.

Domnia lui Petru I Musatinul a corespuns etapei finale a proce¬sului de constituire a statului medieval. Adevarat ctitor de tara, acest voievod a impulsionat în politica sa interna comertul pe drumul co¬mercial moldovenesc, ce lega Lvovul cu Cetatea Alba, a batut pri¬mele monede - grosi si jumatate de grosi de argint, a creat Mitro¬polia Moldovei, a edificat un sistem de cetati si fortificatii, a întarit aparatul central al statului, iar în politica sa externa a consolidat ne¬atârnarea tarii, încheind un sistem de aliante cu Polonia, Lituania si Muntenia.

În timpul domniei sale Petru I Musatinul creaza premizele primei recunoasteri statale. În aceasta perioada capitala a fost mutata de la Siret la Suceava, unde a fost construita prima cetate. Petru I reuseste sa extinda granitele pâna la Nistru în est si Marea Neagra în sud.

Actualitatea temei. De istoria primilor voievozi moldoveni, cronicarii s-au interesat foarte tîrziu. În veacul al XV-lea, cînd multe amanunte trebuie sa mai fi fost înca vii în memoria colec¬tiva, atît a marii boierimi cît si a maselor, diecii curtii au alcatuit prima cronica moldoveneasca  letopisetul anonim  care, însa, e aproape numai cronica domniei lui Stefan cel Mare; pentru perioada dinainte de 1400, ea contine doar o simpla însirare a domnilor. Voievozii premergatori lui Alexandru cel Bun au fost descoperiti, în secolele XVIIIXIX, cotrarînd, treptat, din aura de le¬genda pe temelii istorice documentare. Au trebuit sa se nasca un sir de carturari si iubitori de istoria tarii sale ca Grigore Ureche, Miron Costin, Gheorghe Sincai, Dimitrie Canlemir s.a. Abia prin sursele istorice ale secolului trecut a început sa se contureze în multitudinea de pareri o descriere istorica a acelei perioade (istoricii Gorovei Stefan, Costachescu Mircea, Panaitescu Petre, s.a.).

Scopul lucrarii. În aceasta teza vom face o analiza a situatiei politice interne si externe în Moldova pe timpul domniei lui Petru I Musatinul.

În primul capitol se cerceteaza venirea la putere a lui Petru Musatinul, se face o comparatie între sursele istorice si cronicare care-l desemneaza pe voevodul Petru drept întemeietorul unei dinastii noi de domnitori  Musatinii si cele ce-l caracterizeaza ca un continuator al dinastiei de domni ctitori ai statului moldav. În continuare, în lucrare, se considera situatia politica pe plan intern si evenimentele social-economice ce au influentat covârsitor constituirea statului în acea perioada.

În capitolul doi se considera aspectele ce adeveresc în mare parte corectitudinea politicii externe a statului moldav condus de Petru I Musatinul. Se insereaza în acest context importanta aliantei moldo-polone stabilita în 1387 prin depunerea omagiului de vasalitate de catre domnul moldovean Petru I Musatinul, în fata regelui polon WBadisBaw I Jagello.

Toate faptele, initiativele si ctitoriile domnitorului Petru I Musatinul nu erau, în realitate, decât preludiul celui mai important eveniment din viata statala a Moldovei, cu care, de altfel, s-a si încheiat domnia primului Musatin: întregirea teritoriala a Moldovei, în granitele ei naturale, de la munte pâna la Mare.

CAPITOLUL I. SITUATIA POLITICA INTERNA ÎN MOLDOVA ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI PETRU I MUSATINUL

1.1 Petru I Musatinul  întemeitorul unei dinastii noi de domnitori.

În ordinea reprodusa în cronicile moldovenesti si în diploma lui Alexandru cel Bun din 7 ianuarie 1403 , Petru 1 Musatinul a urmat în scaunul voievodal al Moldovei dupa Latcu. Cu exceptia cronicii zise moldo-polone, care greseste evident atribuindu-i o domnie de doar 8 ani, si a cronicii zise anonime sau de la Bistrita, care-i atribuie, poate nu fara oarecare temei, o domnie de 12 ani, celelalte variante ale cronicilor indigene sunt solidare în a aprecia durata aflarii lui Petru I Musatinul în scaun la 16 ani . Nici un izvor istoric însa nu mentioneaza data la care a început sa domneasca acest voievod. Despre sfârsitul domniei se stie doar ca pe la începutul anului 1392 unii soli de-ai sai continuau sa soseasca "cu scrisori" la Cracovia, la regele Vladislav al Il-lea Jagiello, iar la 30 martie 1392 era deja în scaun urmasul sau - Stefan I. Ar însemna ca Petru I Musatinul a început sa domneasca pe la începutul anului 1376, adica vreo 2-3 ani dupa moartea lui Latcu. Altfel spus, urcarea în scaun a lui Petru 1 Musatinul a marcat sfârsitul perioadei de interregn intervenit dupa stingerea din viata a feciorului lui Bogdan si se înscrie ca un final al luptelor interne pentru scaunul voievodal ramas vacant.

Cronicile, consemnând domnia lui Petru 1 Musatinul, nu indica vreo legatura de rudenie dintre el si predecesorii lui, specificând doar ca a fost "fiul Musatei". Ca urmare, majoritatea cercetatorilor au considerat ca dupa Latcu în scaunul Tarii Moldovei s-a produs un schimb de dinastii - scurta dinastie a Bogdanestilor a fost înlocuita cu cea a Musatinilor. Marturie în acest sens ar fi si materialele arheo¬logice ridicate din mormântul atribuit lui Latcu din necropola dom¬neasca de la Radauti. în mod deosebit, se impun cele sase aplice vestimentare, dintre care trei au pe ele reprezentat un cap de lup reprodus în profil, iar alte trei-un coif cu coarne recurbate. Stiindu-se ca Latcu a fost feciorul lui Bogdan 1, de la care nu ne-a parvenit nici o reprezentare heraldica, este logic sa se conchida ca elementele emblematice în cauza tin de simbolul heraldic al întemeietorului scurtei dinastii a Bogdanestilor. Din timpul domniei lui Petru I Musatinul este cunoscuta însa o alta stema a Moldovei, figura centrala a ei fiind capul de bour. Este justificata astfel concluzia ca între Latcu si Petru I Musatinul nu a existat o succesiune dinastica, faptul fiind confirmat de discontinuitatea heraldica .

Situatia politica interna în Moldova în timpul domniei lui Petru I Musatinu