Istoricul descoperirilor, publicărilor și interpretărilor

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Pentru a intelege modul in care au fost interpretate descoperirile macabre, este necesar sa prezentam, in linii generale, cateva aspecte referitoare la interpretarea fenomenului funerar, in special pentru perioada clasica a culturii geto-dacice.

In stadiul actual al cercetarilor se stie ca lipsa mormintelor pentru perioada clasica nu este rezultatul cercetarilor arheologice sumare, asa cum s-a crezut mult timp, ci realitatea arheologica reflecta o stare de fapt. Astfel, nu este surprinzator faptul ca scheletele/partile de schelete studiate de noi au fost interpretate, pana in anii 70 si chiar mai tarziu, ca fiind morminte de inhumatie ale geto-dacilor. Eforturile unor cercetatori de a gasi mormintele geto-dacilor merg pana la inventarea acestora , altii nici macar nu observa lipsa mormintelor pentru perioada clasica (D. Protase,1971).

Pe masura ce avanseaza cercetarilor arheologice, stadiul oarecum incipient al acestora, nu mai reprezinta o solutie invocata pentru a explica lipsa mormintelor; primul cercetator care remarca existenta unei zone lipsite de morminte este K. Horedt, in 1971; totodata el remarca faptul ca aceasta zona lipsita de morminte se intinde din Europa centrala pana in spatiul intracarpatic. Ulterior, in 1972, A. Vulpe si E. Popescu subliniau lipsa de descoperiri funerare incepand cu secolul II a. Chr. si o explicau printr-o modificare in viata religioasa a dacilor, prin adoptarea unui nou cult. Odata cu publicarea de catre I. H. Crisan, in 1986, a lucrarii Spiritualitatea geto - dacilor, lipsa mormintelor a fost acceptata. Se va vorbi de practicarea unor rituri funerare discrete, iar descoperirile studiate de noi vor fi scoase din sfera funerara

Subliniem inca o data faptul ca lipsa mormintelor pentru perioada clasica a determinat multi cercetatori sa considere descoperirile macabre ca fiind morminte de inhumatie ale geto-dacilor.

Primele descoperiri numite de noi macabre, despre care avem informatii sunt cele de la Sighisora-Dealul Turcului (Witenberg), facute de C. Seraphim la inceputul secolului al XX-lea (1902-1904) Din datele de care dispunem nu ne este foarte clar contextul in care au fost facute descoperirile respective si nici carei epoci apartin.

Vestigii asemanatoare au continuat sa apara, dar problema nu a retinut foarte mult atentia specialistilor. La sfarsitul anilor patruzeci si in anii cincizeci astfel de descoperiri au aparut la Poiana-Tecuci In 1950 Radu Vulpe spunea ca aceste descoperiri de schelete reprezinta o exceptie , un an mai tarziu explicand in ce consta exceptia: sunt "schelete umane fara o inmormantare rituala" Insa revine destul de transant in 1952 spunand ca ,de fapt, aceste gropi cu schelete umane sau parti din ele reprezinta "morminte propiu-zise, prezentand un anume ritual si uneori elemente de inventar"

Tendinta de a vedea aceste descoperiri ca inmormantari ce atesta ritul inhumatiei la geto-daci, dar care au totusi un caracter mai aparte, va mai persista cel putin doua decenii

In anii saizeci au fost facute astfel de descoperiri la Cetateni si apar cele mai importante vestigii macabre scoase la suprafata pana acum: cele de la Orlea, cele de la Berea, care sunt interpretate, mult mai tarziu, ca rezultatul unei confruntari ; totodata continua sa apara astfel de descoperiri la Sighisoara-Witenberg Acestea din urma au suscitat interesul cercetatorilor ducand la o dezbatere mai intensa a problemei.

In 1971 Protase scrie o carte de sinteza care trateaza obiceiurile funerare ale geto-dacilor. Autorul vorbeste despre "ritul inhumarii mortilor" care "este extrem de rar practicat de geto-daci". Si, pentru a exemplifica, el include in catalog descoperirile de la Orlea spunand ca "aceste inmormantari fac parte dintr-un cimitir de oarecare proportii" si pe cele de la Sighisoara-Witenberg care "pot fi interpretate mai degraba ca sacrificii sau simple aruncari de cadavre in gropi individuale, decat ca morminte obisnuite".

Concluzioneaza spunand ca descoperirile de la Orlea si cele de la Sighisoara-Witenberg " ridica problema existentei la geto-daci a sacrificiilor umane la anumite

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Istoricul descoperirilor, publicarilor si interpretarilor.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
9 pagini
Imagini extrase:
9 imagini
Nr cuvinte:
3 302 cuvinte
Nr caractere:
17 225 caractere
Marime:
22.41KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Istoria Românilor
Tag-uri:
cultura, descoperiri, istorie
Predat:
la facultate
Materie:
Istoria Românilor
Sus!