Geto Dacii în izvoarele scrise antice

Numerosi scriitori antici, greci sau latini, au facut consemnari despre geto-daci, dedicandu-le chiar opere intregi. Imprejurarile timpului au facut ca pretioase marturii scrise despre cea mai cunoscuta ramura din marea familie traca, ramura de nord, geto-dacii, sa nu se pastreze pana in zilele noastre. Totusi insemnarile ramase cuprind un registru variat referitor la viata materiala, spirituala si de stat a acestora.

Autorii greci ii mentionau, de obicei, sub numele de geti pe locuitorii din regiunea Dunarii Inferioare, respectiv din Muntenia, Dobrogea sau Moldova. In scrierile latine sunt mentionati cu numele de daci cei care locuiau in zona intracarpatica, in Transilvania si Banat1). Pe meleagurile noastre au ajuns mai intai grecii dinspre sud si sud-est, care i-au intalnit mai intai pe geti si in izvoarele elene acesta e numele mai des folosit. Romanii au venit mai tarziu in contact cu dacii, mai ales cei dinspre apus, si scriitorii latini folosesc cu predilectie aceasta denumire. 2) Sub oricare din aceste denumiri autorii antici aveau in vedere aceeasi comunitate etnica, intre daci si geti existand doar o delimitare geografica. De aceea, cand ne referim la locuitorii spatiului carpato-danubiano-pontic in perioda antica ii avem in vedere pe geti sau daci ori, in termeni moderni geto-daci sau daco-geti. Primele informatii scrise ne sunt oferite de un logograf din Milet, Hecateu. Ca geograf si istoric, a scris printre alte lucrari si Inconjurul pamantului, din care nu s-au pastrat decat fragmente. Intr-unul din aceste fragmente gasim consemnate doua triburi, crobyzii si trizii (sau tirizii), care locuiau in sudul Dobrogei de astazi. 3) Izvoarele mai tarzii pomenesc si ele aceste triburi ca facand parte din neamul getilor, asa incat, prin opera lui Hecateu, getii isi fac aparitia in istoria scrisa a omenirii. 4) Herodot in Istorii, nazuind sa dea o veritabila istorie universala pentru vremea lui, inchina si getilor mai mult decat cateva cuvinte. 5) Povestind campania regelui Darius din 514 i. e. n. impotriva scitilor de la nordul Marii Negre, Herodot spune urmatoarele: Inainte de-a ajunge la Istru, birui mai intai pe geti, care se cred nemuritori. Caci tracii, locuitorii din Salmydessos si cei care ocupa tinutul asezat mai sus de orasele Apolonia si Mesembria pe nume scirmiazi si nipseeni s-au predat lui Darius fara lupta. Getii, insa, fiindca s-au purtat nechibzuit, au fost indata inrobiti, macar ca ei sunt cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci. 6) Herodot rezolva astfel trei probleme referitoare la geti: teritoriul ocupat (inainte de Dunare), religia (se cred nemuritori) si apartenenta etnica la neamul tracilor. Tot Herodot ne spune ca numele apelor din Campia Munteana, ca Naparis, Argesis, Buzaeus si Seretus sunt tracice, iar intre Carpati si Dunare, nu e loc pentru alti traci decat pentru geti, care locuiau pe malul drept pana la varsarea in mare, si care locuiau sub numele de carpi in Moldova de ...