Descrierea Algoritmilor Algoritm Program Programare

Aparitia primelor calculatoare electronice a constituit un salt urias in directia automatizarii activitatii umane. Nu exista astazi domeniu de activitate in care calculatorul sa nu isi arate utilitatea.

Calculatoarele pot fi folosite pentru a rezolva probleme, numai daca pentru rezolvarea acestora se concep programe corespunzatoare de rezolvare. Termenul de program (programare) a suferit schimbari in scurta istorie a informaticii. Prin anii 60 problemele rezolvate cu ajutorul calculatorului erau simple si se gaseau algoritmi nu prea complicati pentru rezolvarea lor.

Prin program se intelegea rezultatul scrierii unui algoritm intr un limbaj de programare.

Din cauza cresterii complexitatii problemelor, astazi pentru rezolvarea unei probleme adesea vom concepe un sistem de mai multe programe. Dar ce este un algoritm? O definitie matematica, riguroasa, este greu de dat, chiar imposibila fara a introduce si alte notiuni. Vom incerca in continuare o descriere a ceea ce se intelege prin algoritm. Ne vom familiariza cu aceasta notiune prezentand mai multe exemple de algoritmi si observand ce au ei in comun. Cel mai vechi exemplu este algoritmul lui Euclid, algoritm care determina cel mai mare divizor comun a doua numere naturale. Evident, vom prezenta mai multi algoritmi, cei mai multi fiind legati de probleme accesibile absolventilor de liceu.

Vom constata ca un algoritm este un text finit, o secventa finita de propozitii ale unui limbaj. Din cauza ca este inventat special in acest scop, un astfel de limbaj este numit limbaj de descriere a algoritmilor.

Fiecare propozitie a limbajului precizeaza o anumita regula de calcul, asa cum se va observa atunci cand vom prezenta limbajul Pseudocod.

Oprindu-ne la semnificatia algoritmului, la efectul executiei lui, vom observa ca fiecare algoritm defineste o functie matematica. De asemenea, din toate sectiunile urmatoare va reiesi foarte clar ca un algoritm este scris pentru rezolvarea unei probleme. Din mai multe exemple se va observa insa ca, pentru rezolvarea aceleasi probleme, exista mai multi algoritmi.

Pentru fiecare problema P exista date presupuse cunoscute (date initiale pentru algoritmul corespunzator, A) si rezultate care se cer a fi gasite (date finale). Evident, problema s-ar putea sa nu aiba sens pentru orice date initiale. Vom spune ca datele pentru care problema P are sens fac parte din domeniul D al algoritmului A. Rezultatele obtinute fac parte dintr-un domeniu R, astfel ca executand algoritmul A cu datele de intrare x (D vom obtine rezultatele r (R. Vom spune ca A (x) =r si astfel algoritmul A defineste o functie Algoritmii au urmatoarele caracteristici: generalitate, finitudine si unicitate.

Prin generalitate se intelege faptul ca un algoritm este aplicabil pentru orice date initiale x (D. Deci un algoritm A nu rezolva problema P cu niste date de intrare, ci o rezolva in general, oricare ar fi aceste date. Astfel, algoritmul de rezolvare a unui sistem liniar de n ecuatii cu ...