Comutația spatială temporală și transmisiunea numerică

In comutatia spatiala, intre liniile corespondente este stabilta o legatura fizica permanenta in tot timpul comunicatiei.

Acest itinerar consta din racordarea linkurilor (legaturilor) elementare cu ajutorul punctelor de conexiune, adica al organelor care lasa sa treaca sau blocheaza curentii de convorbire. Punctul de conexiune cel mai utilizat consta dintr-o pereche de contacte metalice.

Retelele de conexiune spatiala difera intre ele datorita punctelor de conexiune utilizate, insa gruparea lor este analoaga: punctele de conexiune sunt grupate in comutatoare, iar comutatoarele in etaje de selectie.

Diodele cu gaz cu catoda rece, trioda p-n-p-n, perechile de tranzistoare complementare au constitui in trecut solutii de realizare a punctelor de conexiune spatiale, care au fost insa abandonatedin cauza caracteristicilor nesatisfacatoare de transmsiune sau a lipsei de fiabilitate.

Posedand o calitate excelenta a contactului, punctele de conexiune cu contacte metalice constitue in prezent solutia adoptata in majoritatea sistemelor spatiale actuale [4]; ele se pot prezenta sub diferite forme: -comutatoare crossbar imbunatatite, ca: ca minibar in sistemul canadian SP 1, codbar in sistemul suedez AKE, cu mentinere mecanica; -miniselectoare, in forma crossbar, dar de dimensiuni reduse si cu mentinere mecanica (spre exemplu, miniselectorul in sistemul Metaconta L 11A sau in sistemul japonez D 10); -relee trestie cu mentinere magnetica, formate din trei contacte sigilate, inconjurate de un solenoid (in sistemul 10 C si sistemul englez TXE 2); -relee trestie cu mentinere magnetica, formate din doua contacte sigilate asociate unui magnet al carui flux magnetic poate fi inversat prin aplicarea unui impuls de curent intr-un solenoid (spre exemplu, ferreed-ul in sistemul ESS 1, contactul releului in sistemul german EWS 1 sau in Metaconta L 10R). II. 3. 2. Comutatia temporala si trasmisiunea numerica In comutatia temporala, legatura nu este stabilita in permanenta in cursul comunicatiei, ci are loc in mod periodic, in intervale foarte scurte. Acesta permite ca de fiecare data sa se transmita un esantion al modulatiei; multiplexand esantionarile in timp, acelasi link poate fi utilizat ca suport simultan pentru circa 30 comunicatii.

Comutatorul temporal are deci rolul de a transporta un esantion din convorbirea care soseste pe o linie multiplex de intrare, spre calea temporala determinata de o linie multiplex de iesire. El trebuie deci sa indeplineasca doua operatii distincte: -un transfer fizic (spatial) de la un multiplex la celalalt; -o schimbare a pozitiei in timp, care se obtine facand ca esantionul sa ramana intr-o memorie tampon timp de o fractiune din ciclul 125 pe o linie multiplex de intrare, spre calea temporala determinata de o linie multiplex de iesire. El trebuie deci sa indeplineasca doua operatii distincte: -un transfer fizic (spatial) de la un multiplex la celalalt; -o schimbare a pozitiei in timp, care se ...