Micotoxinele prezente in mod natural in diversele produse alimentare constituie o problema serioasa de siguranta alimentara, mai ales in anumite regiuni ale globului in care conditiile climatice sau standardele din agricultura sunt precare. Exista dovezi convingatoare care arata o asociere intre expunerea la aflatoxine si cancerul primar de ficat.
Micotoxinele produc pagube importante si in zootehnie.
Ce sunt micotoxinele?
Micotoxinele sunt substante chimice produse de anumite specii de mucegaiuri (Aspergillus, Fusarium, Penicillium, Trichothecium etc.). Ele pot fi puse in evidenta si in sporii acestora sau in substratul pe care cresc fungii. Exista o varietate foarte mare de micotoxine dar nu toate sunt importante din punctul de vedere al sigurantei alimentatiei umane. Micotoxinele cele mai importante, cu riscuri seminificative pentru siguranta alimentatiei umane sunt aflatoxinele, fumonisinele, ocratoxinele, patulina, trichotecina si ergotoxina.
Raspandire si conditii de crestere
Organizatia pentru Alimente si Agricultura (FAO) estimeaza ca pe plan mondial pana la 25% din culturile alimentare sunt semnificativ contaminate cu micotoxine.
Cele mai importante micotoxine care prezinta riscuri semnificative pentru sanatatea omului sunt sintetizate de mucegaiurile care cresc pe cereale, in special porumb, dar si grau, orz, ovaz si oret. Secara poate fi parazitata de ciuperca Claviceps purpurea numita popular, cornul secarei care produce alcaloizi toxici. O alta categorie de culturi care prezinta riscul contaminarii cu micotoxine sunt alunele de pamant (arahidele), nucile, semintele oleaginoase si nutreturile animale.
Micotoxinele contamineaza produsele agricole inainte sau dupa recoltare. In general umiditatea si temperaturile inalte favorizeaza inmultirea ciupercilor si la producerea de micotoxine. Conditiile proaste in timpul recoltarii, depozitarii, transportului si comercializarii contribuie si ele la inmultirea mucegaiurilor si la cresterea riscului de producere a micotoxinelor.
Efecte asupra animalelor si omului
Consecintele consumului de alimente contaminate cu aflatoxina asupra sanatatii omului sunt estimate indirect pe baza efectului observat la animale.
Ingestia in timp scurt a unei cantitati maro de aflatoxine duce la aparitia intoxicatiei acute. Organul tinta care sufera leziuni grave in astfel de cazuri este ficatul. Aflatoxicoza acuta se poate manifesta prin hemoragii, insuficienta hepatica acuta si chiar moartea. Doza mortala difera de la animal la animal si depinde de multi factori cum ar fi cantitatea de aflatoxina ingerata, varsta animalului, starea de sanatate si starea de nutritie.
Consumul unei cantitati mai mici, dar timp mai indelungat duce la aparitia intoxicatiei cronice. Efectele si simptomele sunt in general greu de pus in evidenta atat din cauza intensitatii reduse dar mai ales din cauza caracterului lor nespecific. Aflatoxicoza cronica trebuie suspectata cand in lipsa altor cauze evidente, animalele au tulburari digestive persistente insotite de crestere anevoioasa in greutate. Consumul de alimente contaminate cu micotoxine poate avea urmari severe, cum ar fi ciroza si carcinomul hepatic o forma particulara de boala canceroasa a ficatului.
1.http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/
2.http://www.sanatateplus.net/html/doc/stilrisc_alti_afla.htm
3.http://www.food-info.net/ro/metal/mercury.htm
4.http://www.romalimenta.ro/press.php
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
