Flavonoide

INTRODUCERE

Ca urmare a dezvoltării ştiinţelor farmaceutice şi a descoperirilor din domeniul fitochimiei şi perfecţionării metodologiei de cercetare, identificare şi stabilire a structurii chimice a compuşilor organici de natură animală şi vegetală s-a creat posibilitatea descoperirii de noi substanţe naturale de importanţă biomedicală.

Această lucrare se bazează pe cunoştinţe de: Botanică, Biologie celulară, Biochimie, Farmacognozie, şi reprezintă un studiu asupra capacităţii antioxidante din Cynarae Scolymus, fiind utilizată în medicina modernă, având o lungă şi reprezentativă activitate farmacologică.

Principiile active reprezintă caracterele esenţiale ale produselor obţinute din Cynarae Folium, deoarece ele sunt factorii care dau calitatea terapeutică a produselor. Datorită prezenţei lor în produsul vegetal şi-au păstrat aceeaşi preţuire din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre, fiind folosite sub diverse forme farmaceutice: infuzii, tincturi, extract, în tratamentul unor boli de ficat, rinichi, tub digestiv.

Unul din obiectivele urmărite este extinderea studiilor asupra capacităţii antioxidante.

A fost evidenţiat rolul principalelor principii active, cinarina şi produşii săi de hidroliză: acizii cafeic şi chinic. Datorită lor anghinarea este folosită ca diuretic şi coleretic în toate formele de insuficienţă hepatică şi cardio - renală în nefrite acute şi cronice.

Flavonozidele şi taninurile prezintă acţiune antiseptică, astringentă şi cicatrizantă.

Acizii clorogenici şi cafeic explică proprietăţile antiinflamatoare şi colargoge ale plantei.

Toate formele farmaceutice conţinând în compoziţia lor un extract vegetal, trebuie privite ca medicamente fitoterapice, deoarece se ştie că acţiunea farmacologică este dată de principiile active din acest extract. Tincturile sunt folosite atât ca preparate homeopatice cât şi alopatice în tratarea cauzelor unor boli.

Principiile active oferă posibilitatea de a obţine medicamente mai accesibile biochimismului uman decât cele de sinteză, pot fi folosite ca materie primă pentru semisinteza unor medicamente.

Există tendinţa de înlocuire a medicamentelor de sinteză cu “medicamentele vegetale”, datorită lipsei de efecte secundare la majoritatea medicamentelor naturale.

Dacă strămoşii noştri utilizau plantele medicinale pe baza tradiţiei, astăzi folositrea lor este fundamentată ştiinţific prin cercetări chimice şi biologice, fiind puse la dispoziţia celor suferinzi sub diverse forme farmaceutice de o înaltă valoare terapeutică.

A. STUDIUL BIBLIOGRAFIC

CAPITOLUL I

CARACTERIZAREA MORFOLOGICA A

PRODUSULUI VEGETAL SI OBTINEREA

EXTRACTELOR FLUIDE

1.1MONOGRAFIA PRODUSULUI (FR.X)(1)

CYNARAE FOLIUM

-FRUNZA DE ANGHINARE-

Frunza plantei Cynarae Scolymus L. (Asteraceae), uscată după recoltare conţine cel puţin 1,0% polifenoli totali exprimaţi în cinarină şi cel puţin 0,35% flavonoide exprimate în rutozidă.

DESCRIERE

CARACTERE MACROSCOPICE

Frunze mari, lungi până la 50 cm, penat septate sau fidate cu segmente fidate sau lobate, terminate sau nu, la vârf cu spini. Faţa superioară este verde sau verde-albicioasă, faţa inferioară este alb-tamentoasă. Fără miros, gust foarte amar.

CARACTERE MICROSCOPICE

Secţiunea transversală prezintă o epidermă superioară, 2-3 rânduri de ţesut polisodic, un ţesut lacunar puţin dezvoltat, şi o epidermă inferioară. Cele două epiderme formate din celule poligonale cu pereţii sinuoşi, sunt prevăzute cu stomate de tip anomocitic şi peri tectori uni- sau pluricelulari, formaţi din 2-5 celule, mai numeroşi pe epiderma inferioară şi pe nervuri. Pe epidermă se pot observa şi peri glandulari cu picior scurt şi o glandă pluricelulară cu celule dispuse biseriat. În dreptul nervurii principale secţiunea prezintă un colenchim sub epiderma superioară şi inferioară şi mai multe fascicule libero-lemnoase colorate, înconjurate de ţesut colenchimatos angular.

PARTI DIN ACEEASI PLANTA

Frunze brunificate sau pătate, cel mult 5,0%, fragmente de frunze care trec prin sita I, cel mult 3,0%.

PARTI DIN ALTE PLANTE: cel mult 0,5%.

PRODUSE MINERALE: cel mult 1,0%.

PIERDERE PRIN USCARE: cel mult 13,0%.

5 g frunză de anghinare se usucă la 105°C până la masă constantă..

CENUSA: cel mult 15,0%.

1 g frunză de anghinare se calcinează până la masa constantă.

DOZARE

La 1g frunză de anghinare (VI) se adaugă 100 ml alcool 50°, într-un balon cu dop ridicat şi se încălzeşte la fierbere, pe baia de apă, la reflux, timp de 30 minute. Soluţia fierbinte se filtrează prin vată într-un balon cotat şi după răcire se completează la 100 ml, prin spălarea reziduului cu acelaşi solvent (soluţia A).

Polifenoli totali :

La 5,0 ml soluţie A se adaugă 5 ml acid fosfowolframic – soluţie ( R ), se agită şi se filtrează. Se îndepărtează primele porţiuni de filtrat; 0,5 ml filtrat se diluează cu carbonat de sodiu ( R ) 200 g/l la 10 ml, într-un balon cotat ( soluţie-probă ). După un minut se determină absorbanţa soluţiei la 600 nm, folosind ca lichid de compensare o soluţie preparată din 0,5 ml filtrat şi apă la 10 ml, într-un balon cotat.

Concentraţia în polifenoli totali a probei de analizat se calculează cu ajutorul unei curbe etalon stabilite în paralel şi în aceleaşi condiţii cu soluţia probă, luând în lucru 0,2; 0,3; 0,4 şi 0,5 ml soluţie etalon de cinarină, 0,1 g/l, 0,25 ml acid fosfowolframic – soluţie ( R ) şi carbonat de sodiu ( R ) 200 g/l la 10 ml, în fiecare balon cotat; se foloseşte ca lichid de compensare o soluţie preparată din 0,25 ml acid fosfowolframic – soluţie ( R ) şi apă la 10 ml, într-un balon cotat.

Flavonoide :

10,0 ml soluţie A se diluează cu metanol ( R ) la 25 ml într-un balon cotat. Se agită timp de 2-3 minute şi se lasă în repaus timp de 10 minute. Se filtrează şi se îndepărtează primele porţiuni de filtrat. La 5,0 ml filtrat se adaugă 5 ml acetat de sodiu 100 g/l ( R ) şi 3 ml clorură de aluminiu 25 g.l ( R ); se agită şi se completează cu metanol la 25 ml într-un balon cotat ( soluţia probă ). După 15 minute, dacă este cazul se completează din nou cu metanol ( R ) la 25 ml şi se determină absorbţia soluţiei la 430 nm folosind ca lichid de compensare o soluţie obţinută în aceleaşi condiţii cu soluţia probă din 5,0 ml filtrat,8 ml apă şi metanolul ( R ) la 25 ml într-un balon cotat.

Concentraţia în flavonoide a probei de analizat se calculează cu ajutorul unei curbe etalon, stabilite în paralel şi în aceleaşi condiţii cu soluţa probă, luând în lucru: 1,0; 2,0; 3,0; 4,0 ml soluţie etalon de rutozidă 0,1 g/l în metanol ( R ), 5 ml acetat de sodiu 100 g/l, 3 ml clorură de aluminiu 25 g/l şi metanol la 25 ml în fiecare balon cotat. Se foloseşte ca lichid de compensatre o soluţie obţinută în aceleaşi condiţii cu soluţia probă din 8 ml apă şi metanol ( R ) la 25 ml într-un balon cotat.