Falsificarea Produselor Alimentare

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Consideraţii generale

În accepţiunea unor autori falsificarea este operaţia de obţinere a unui produs asemănător cu altul, deja existent în comerţ, operaţie efectuată în scop de înşelăciune şi de obţinere a unor venituri ilicite. Expertizele având drept obiect mărfuri falsificate sau contaminate sunt în general expertize complexe, cu participarea unor specialişti din diverse domenii, necesitând investigaţii laborioase şi de durată.

Ţinând seama de amploarea şi pericolul pe care-l prezintă falsificarea produselor, în ţara noastră au fost luate o serie de măsuri de prevenire şi sancţionare a eventualelor falsificări, în special în domeniul produselor alimentare.

Fraudele, substituirile şi falsificările mărfurilor se înscriu în categoria mărfurilor frauduloase, a căror amploare a crescut pe măsura dezvoltării societăţii omeneşti - sursele potenţiale ale acestor mărfuri frauduloase sunt:

- economia de piaţă, bazată pe libera reglare a cererii cu ofertă;

- lărgirea şi intensificarea schimburilor comerciale pe pieţele interne şi internaţionale;

- creşterea numărului agenţilor comerciali implicaţi într-un proces logistic.

Falsificarea este o operaţiune frauduloasă care constă în modificarea raportului ponderal între componentele unui produs, fără a efectua vreo aditivarea cu alte substanţe.

Contrafacerea se constată când produsul introdus în comerţ are compoziţia şi indicii de calitate diferiţi de cele normale sau declarate.

Substituirea produselor presupune modificarea compoziţiei acestora, prin înlocuirea parţială a uneia sau mai multor substanţe cu altele, de calitate şi valoare inferioară.

Astfel, Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi ilicite stipulează că „folosirea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum şi expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând că sunt falsificate sau substituite constituie activităţi comerciale ilicite şi atrag răspundere contravenţională sau penală”.

De asemenea, Ordonanţa Guvernului României nr. 39/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării menţionează că „falsificarea sau substituirea în domeniul calităţii constituie orice înşelăciune sau tentativă de înşelăciune privind natura, caracteristicile calitative, compoziţia, conţinutul în substanţe utile, înlocuirea în componenţa produsului a unor substanţe cu altele vătămătoare sănătăţii, precum şi falsificarea de denumiri, descrierea sau alte declaraţii false privind originea, cantitatea sau identitatea mărfurilor sau serviciilor, care contribuie la stabilirea valorii produsului”.

Normele de igienă privind alimentele şi protecţia sanitară a acestora, aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 661/1995, definesc falsificarea produselor alimentare ca fiind „adaosul oricărei substanţe naturale sau sintetice în produse în scopul mascării unor defecte ale produselor alimentare, precum şi în scopul modificării sau conferirii de proprietăţi pe care produsele nu le justifică prin compoziţia lor naturală şi prin normele de fabricaţie”.[3]

Alţi autori definesc falsificarea ca fiind „operaţia de obţinere şi comercializare a acelor produse care reprezintă reproduceri (imitaţii) aproape fidele, dar de calitate inferioară, a unor produse originale existente pe piaţă, operaţie efectuată în scop fraudulos pentru obţinerea unor venituri necuvenite.

Falsificarea alimentelor este o practică cunoscută de foarte multă vreme, primele date fiind consemnate în literatura antică, greacă şi romană. Cele mai vechi regulamente împotriva impurificării alimentelor datează chiar din Roma antică, fiind interzise falsificările vinurilor cu arome şi coloranţi.

În continuare, legislaţia engleză şi a celorlalte ţari s-a imbunătăţit şi consolidat. Astăzi U.E., prin Codex Alimentarius şi alte acte normative, a stabilit standardele şi norme valabile pentru toate ţarile din Uniunea Europeană.

Trecerea la economia de piaţă, intensificarea schimbărilor comerciale pe pieţe interne şi internaţionale, creşterea numărului de agenţi comerciali implicaţi în producerea şi comercializarea produselor alimentare, o legislaţie în domeniu încă deficitară, au favorizat dezvoltarea şi diversificarea manoperelor frauduloase. Pe măsură ce tehnologiile de producere, ca şi metodele de analiză, au progresat, şi practicile frauduloase au evoluat rapid şi au devenit tot mai greu de descoperit şi dovedit.

Falsificarea reprezintă adaosul oricărei substanţe care nu este justificată de originea şi compoziţia acesteia şi are scopul de a masca unele defecte sau de a conferii proprietăţi care nu rezultă din origine sau compoziţie.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Falsificarea Produselor Alimentare.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
18 pagini
Imagini extrase:
18 imagini
Nr cuvinte:
6 992 cuvinte
Nr caractere:
38 661 caractere
Marime:
35.62KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Industria Alimentară
Predat:
la facultate
Materie:
Industria Alimentară
Profesorului:
Fanel Iacobescu
Sus!