Contaminarea Produselor Alimentare cu Pesticide, Hormoni, Antibiotice

Previzualizare referat:

Cuprins referat:

1.1Contaminarea alimentelor cu pesticide 1
1.2Clasificarea pesticidelor 1
1.3Mecanisme de actiune toxica a pesticidelor asupra sistemelor biologice 2
1.4Actiunea pesticidelor asupra organelor si sistemelor ale organismului 4
1.5Efectul mutagen al pesticidelor 6
1.6Contaminarea produselor alimentare cu pesticide 7
1.7Prezenta pesticidelor in produsele alimentare de origine animal 8
1.8Influenta procesului de prelucrare asupra rezidurilor de pesticide 9
2.Contaminarea alimentelor cu antibiotice 10
3.Contaminarea alimentelor cu hormoni. 12

Extras din referat:

1.1Contaminarea alimentelor cu pesticide

Sub numele de pesticide, („pest"=nedoiit), termen adoptat oficial de OMS, se grupează o serie de substanţe chimice toxice, întrebuinţate In agricultură în vederea protecţiei plantelor faţă de boli şi diverşi dăunători, asigurându-se astfel obţinerea unor recolte mari şi stabile.

Preparatele contra dăunătorilor, au fost cunoscute de foarte mult timp. Datorită progreselor în chimia de sinteză, s-au putut obţine cele mai numeroase şi eficace substanţe. Nu s-a putut realiza dezideratul de a găsi substanţe nocive numai pentru dăunători şi netoxice pentru om sau animale şi insecte folositoare.

Toate aceste substanţe sunt periculoase în diferite grade, unele reprezentând toxici dintre cei mai puternici.

Pericolul mare îl constituie nu atât potenţialul toxic al pesticidelor, ci modul defectuos de manipulare a lor, fapt care a dus la apariţia cazurilor de intoxicaţie.

Conform aprecierilor făcute de o serie de organizaţii internaţionale, printre care FAO şi OMS , interzicerea utilizării pesticidelor ar determina pentru ţări cu o agricultură intensivă, o scădere cu 50% a producţiei de cartofi, fructe şi bumbac şi cu cel puţin 25% a producţiei de came, lapte şi lână.

Datorită riscurilor mari pe care le ridică prezenţa pesticidelor în produsele alimentare pentru sănătate, mai multe reuniuni internaţionale au dezbătut aceste probleme complexe şi au elaborat o serie de recomandări.

Reuniunea comună FAO/OMS din decembrie 1969, a stabilit principalele definiţii referitoare la utilizarea pesticidelor şi la poluarea produselor alimentare. Astfel, s-au făcut următoarele precizări:

Reziduu de pesticide reprezintă cantitatea dintr-un produs chimic folosit la combaterea bolilor şi dăunătorilor, care se găseşte în interiorul sau exteriorul unui aliment; se exprimă în părţi per milion.

Doza zilnică acceptabilă (D) reprezintă cantitatea dintr-un produs chimic, care după datele cunoscute, poate fi ingerată în fiecare zi, fără risc apreciabil; se exprimă în mg produs chimic la kg de greutate corporală (mg/kg).

. Doza zilnică acceptată provizoriu se consideră cantitatea de substanţă pentru o perioadă limitată.

. Toleranţa este concentraţia maximă dintr-un reziduu care este acceptată în interiorul sau exteriorul unui produs alimentar în stadiul recoltării, păstrării, transportului, vânzării sau prelucrării, până în momentul consumului.

Pentru a stabili valoarea toleranţei reziduurilor de pesticide din produsele alimentare trebuie să se ţină seama de : consumul zilnic de substanţă, coeficientul de consum zilnic al produsului alimentar, greutatea medie a consumatorului.

1.2Clasificarea pesticidelor

Pesticidele se clasifică în funcţie de agentul fitopatogen sau dăunătorul împotriva căruia se folosesc, după cum urmează:

A. Fungicide: substanţe folosite împotriva ciupercilor parazite. Ele includ fungicide anorganice şi organice.

- In fungicidele anorganice sunt cuprinse următoarele substanţe: fungicide pe bază de sulf, pe bază de cupru, pe bază de staniu, pe bază de mercur, etc.

• Fungicidele organice cuprind: tiocarbonaţi, tiourami, domitrobenzol, hexaclorbenzol, derivaţii chinolinei, etc.

B. Insecticide: substanţe utilizate împotriva insectelor dăunătoare. !n această grupă sunt cuprinse următoarele substanţe anorganice: arseniaţi, arseniţi, clorsilicaţi, produse cu bariu, produse cu sulf, ş.a.

Insecticidele organice includ mai multe subgrupe:

- Hidrocarburi clorurate: DDT, DDD, lindan, insecticide dienice, ş.a.

DTcIordifeni! tricloretan (DDT)

- Esteri fosforici (produse organofosforice) între care principalele produse sunt: Paration, Malation, Clortion, ş a.

C. Acaricide: mijloace folosite în combaterea acarienilor paraziţi. Cuprind următoarele subgrupe:

- acaricide organofosforice: Phenkeapton, Etion, etc.

- acaricide cu sulf şi esteri sulfonaţi: benzolsulfonat, clorbenzen-sulfonat.

- acaricide organice fără fosfor şi sulf: clorbenzolat, tioeterhalogenat.

D. Erbicide: mijloace utilizate în combaterea buruienilor, cu următoarele subgrupe:

1. erbicide de contact: pentaclorfenol, nitrofenol, arseniaţi, acid sulfuric, acid azotic, etc.

2. erbicide sistematice care pot fi erbicide stimulatoare de creştere şi nestimulatoare de creştere.

E. Nematocide: substanţe folosite împotriva neitiatozilor paraziţi.

F. Moluscocide: substanţe folosite în combaterea gasteropodelor dăunătoare.

G. Raticide: substanţe folosite împotriva rozătoarelor.

1.3Mecanisme de acţiune toxică a pesticidelor asupra sistemelor biologice

Pesticidele, datorită marii lor diversităţi, prezintă mecanisme de acţiune foarte diverse asupra sistemelor biologice, putând fi clasificate în următoarele grupe:

Compuşi cu acţiunea analogă substratului. Substanţele care au structură asemănătoare cu substratul, pot concura cu acesta în interacţiunea cu enzimele; ca urmare activitatea lor este inhibată. Astfel, insecticidele organofosforate şi fungicide din grupul carbamaţilor inhibă colinesteraza; având o structură asemănătoare cu acetilcolina, aceste pesticide se leagă de gruparea activă a enzimei şi o blochează. Inhibarea colinesterazei este ireversibilă. Deoarece acetilcolina nu mai poate fi hidrolizată, se produce o acumulare a acesteia în organism; va avea loc stimularea intensă a sistemului nervos central, a nervilor parasimpatici şi somatici motori. Simptomele se manifestă prin greţuri, crampe abdominale, vomismente şi diaree. Se produc tulburări respiratorii şi cianoză. De asemenea, ca urmare a acţiunii intense asupra sistemului nervos central, au loc stări de agitaţie, dureri de cap, ameţeli, apar stări de confuzie şi somnolentă. în final se pierd reflexele si se instalează coma Precursori ai unor compuşi cu acţiune analogă substratului. In această grupă sunt cuprinse substanţele care în procesul de metabolism, formează compuşi cu structură asemănătoare substratului. Oe exempiu esterii acizilor tio- şi ditiofosforici se descompun în organism prin desulfurare oxidativă cu formare de substanţe active de forma -P=0 şi care au activitate biologică mai mare decât compuşii -P=S iniţiali. Ca urmare a acţiunii lor este inhibată colinesteraza. Activitatea acestor substanţe este aşa de mare, încât se pot produce efecte letale.

Observații:

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Republicii Moldova

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Contaminarea Produselor Alimentare cu Pesticide, Hormoni, Antibiotice.docx
Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
15 pagini
Imagini extrase:
15 imagini
Nr cuvinte:
6 188 cuvinte
Nr caractere:
33 958 caractere
Marime:
56.89KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Industria Alimentară
Predat:
la facultate
Materie:
Industria Alimentară
Profesorului:
Popescu Liliana
Sus!