Uniunea Europena

1. Designul instituţional al Uniunii Europene

1.1. Structura Uniunii Europene

Uniunea Europeană, cel mai evoluat model de integrare regională din lume, este bazată pe un sistem juridic comun(legislaţia comunitară) şi pe instituţii cu prerogative supranaţionale. Cu toate acestea, Uniunea Europeană are o stuctură de guvernare inedită, complexă, confuză şi aflata în proces continuu de dezvoltare. În acelaşi timp, instituţiile UE, decamdata, nu constituie un „guvern” supranaţional, deoarece statele membre deţin înca în mare parte puterea de luare a deciziilor şi sunt responsabile de implementarea politicilor UE pe teritoriul lor.

Actuala arhitectură a UE a fost stabilită prin Tratatul de la Maastricht, intrat în vigoare în 1993(Tratatul asupra Uniunii Europene).Acesta plasa toate funcţiile şi instituţiile CE sub „acoperişul” comun al Uniunii Europene, structurat în jurul a trei piloni inegali.

Uniunea Europeană

Primul pilon (supranaţional-federatie) Al doilea pilon (interguvernamental-confederaţie)

Al treilea pilon (interguvernamental-confederaţie)

Comunităţile Europene (CE) Politica externă şi de securitate comună (PESC) Cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală (JAI)

• Politica agricolă comună

• Uniune vamală şi Piaţa internă

• Politica în domeniul conncurenţei , Subvenţii de stat

• Politică structurală

• Politică comercială

• Uniunea Economică şi Monetară

• Cetăţenia europeană

• Educaţie şi Cultură

• Cercetare şi Mediul înconjurător

• Reţele transeuropene

• Sănătate

• Protecţia consumatorului

• Politică socială

• Politica comună de imigraţie

• Politica în domeniul azilului

• Protecţia frontierelor

Politica externă:

• Cooperare

• Menţinerea păcii

• Observatorii electorali şi Trupele comune de intervenţie

• Drepturile omului

• Democraţie

• Asistenţa acordată statelor terţe

Politica de securitate:

• Politica europeană de securitate şi apărare

• Dezarmarea

• Aspectele economice ale dezarmării

• Sistemul european de securitate • Trafic de droguri şi Trafic de arme

• Trafic de carne vie

• Terorismul

• Infracţiuni împotriva minorilor

• Crimă organizată

• Corupţie, coruptibilitate şi înşelăciune

Principiile de funcţionare ale UE sunt enumerate în tratatele primare. Tratatul asupra Uniunii Europene (art.6(1)) confirmă că principiile care stau la baza UE sunt: existenţa unui proces democratic de luare a deciziilor, bazat pe compromis şi unanimitate; respectarea generală a drepturilor omului; respectarea identităţilor naţionale, fiind asigurate condiţii optime de dezvoltare a culturilor chiar şi ale celor mai mici state; economia liberă de piaţă; egalitatea tuturor statelor în soluţionarea problemelor comune ale UE. Anume aceste principii fundamentale şi valori comune împartaşite de actualii membri servesc drept criterii de evaluare a „calităţii europene” a noilor candidaţi.

1.2. Instituţiile Uniunii Europene

Înainte de a vedea cum arată fiecare organism în parte, vă voi prezenta, prin intermediul următoarei scheme, o imagine totală a structurii instituţionale.

Probabil că cea mai evidentă trăsătură la nivelul structurii supranaţionale, care reprezintă în acelaşi timp şi o diferenţă centrală faţă de sistemele politice naţionale este fără îndoială faptul că deciziile sunt luate de către un organism format din reprezentanţi ai guvernelor statelor membre, Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul Miniştrilor). Acesta este motivul pentru care voi începe prezentare cu acesta.

Consiliul Uniunii Europene este principalul organ decizional al Uniunii Europene şi unul dintre cele mai influente instituţii ale Uniunii. Iniţiativele legislative ale Comisiei sunt discutate şi amendate atît de Parlamentul European, cît şi de Consiliul UE, dar ultimul deţine dreptul final de acceptare sau respingere a iniţiativei respective. Împreună cu Parlamentul, Consiliul adoptă bugetul şi alte documente cu un caracter legislativ pentru UE, coordonează politica economică şi socială a statelor membre şi dirijează politica externă şi de securitate comună. Fiind prin exelenţă un for interguvernamental, Consiliul Uniunii Europene este promotorul intereselor naţionale ale statelor membre. El este format din miniştrii guvernelor naţionale şi componenţa sa se modifică în funcţie de subiectul pus în discuţie. În perioada dintre adunările miniştrilor, interesele naţionale sînt promovate în cadrul Consiliului de cître reprezentanţii permanenţi (30-40 membri). Liderii acestor delegaţii formează Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi(COPERER), care deţine un rol extrem de important în procesul de luare a deciziilor. Deseori, deceziile majore sunt adoptate chiar înainte de adunarea miniştrilor.

Uniunea Europeană, cel mai evoluat model de integrare regională din lume, este bazată pe un sistem juridic comun(legislaţia comunitară) şi pe instituţii cu prerogative supranaţionale. Cu toate acestea, Uniunea Europeană are o stuctură de guvernare inedită, complexă, confuză şi aflata în proces continuu de dezvoltare.