Tornadele

Termenul de "tornada" provine din latinescul "tonare" care inseamna "a tuna". Tornadele sunt perturbatii atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul unei coloane inguste care se roteste foarte repede sau al unei palnii intoarse care atinge nivelul solului. Totusi, meteorologii nu cred ca este atat de usor a defini o tornada. De exemplu, diferenta nu este clara in ceea ce priveste un puternic mesociclon ( furtuna circulara) de la nivelul solului si o tornada de dimensiuni mari, dar care nu este puternica. Exista neintelegeri si in a privi doua vartejuri (tornade multivortex sau multiple-vortex) formate in timpul aceleiasi furtuni ca fiind doua tornade separate sau nu. Este cunoscut faptul ca o tornada poate sa nu prezinte o coloana in forma de palnie vizibila.

Tornadele variaza in diametru de la cativa zeci de metri pana la aproximativ 2 km, avand un diametru mediu in jur de 50 de metri, insa s-au inregistrat si tornade de dimensiuni mult mai mari. Majoritatea tornadelor din emisfera nordica formeaza vanturi care se invart invers acelor de ceasornic, in jurul unui centru de presiune extrem de joasa, numite tornade anticiclonice, iar in emisfera sudica vanturile se invart in general in sensul acelor de ceasornic, numindu-se tornade ciclonice. Viteza vantului la nivelul solului este cuprinsa intre 60 km/h si 500 km/h, acestea din urma fiind devastatoare. Cele mai puternice tornade pot matura casele de pe fata pamantului, pot distruge cladiri din caramida, pot ridica in aer masini si chiar autobuze.

Nu exista absolut nici un fenomen natural atat de ingrozitor ca tornadele. 'Vartejurile', dupa cum mai sunt denumite, apar aproape fara nici un fel de avertisment la orice ora din zi sau din noapte. Se pot declansa in orice luna a anului daca exista conditii care sa le favorizeze.

In Statele Unite ale Americii au loc 1000 de tornade in fiecare an. Indiferent de locul in care se declanseaza, tornadele pot adesea devasta ferme, orase sau chiar metropole. Doar in 2002, au pierit 52 de persoane in timpul tornadelor si multe alte sute au fost ranite. Martorii oculari, aflati in apropierea acestor vartejuri furioase, povestesc ca la declansarea vartejului se aude un zgomot asemanator vuietului unui avion. Tornadele imprastie tot ce le sta in cale - adesea cu viteze de sute de km pe ora. Majoritatea caselor sunt construite sa reziste la viteze de 112 km pe ora, dar viteza minima a unei tornade este de 117 km pe ora.

Pentru a considera un vartej - un vant in spirala in forma de palnie - drept o tornada, acesta trebuie sa fie in contact cu solul si cu norul care produce furtuna. Cand aceasta palnie vine in contact cu solul, se produce o zona concentrata de distrugere. Aria vartejului nu are de obicei o lungime mai mare de 250 de metri, dar poate avea o latime de pana la 2 km.

Cercetatorii studiaza tornadele pentru a intelege mai bine modul in care acestea se formeaza, comportamentul lor si structura, avand la dispozitie o varietate de instrumente specifice. Tehnologia avansata a facut posibila simularea furtunilor ce provoaca tornade, folosind modele pe computer.

2. FORMAREA TORNADELOR

Tornadele sunt produse de mai multe tipuri de conditii climatice. Majoritatea meteorologilor considera insa ca acestea se declanseaza ca urmare a ciocnirii curentilor de aer cald si rece care formeaza o suprafata circulara de presiune atmosferica scazuta, dar acesta este un raspuns general. Tornadele se formeaza la baza norilor cumulonimbus, unde aerul rece si uscat se intalneste cu cel cald si umed si sunt asociate intotdeauna cu puternice furtuni.

Aerul cu un front atmosferic scazut are tendinta sa se ridice si sa creeze un curent vertical puternic. Acest curent atrage aerul cald de la nivelul solului care se invarte din ce in ce mai rapid si absoarbe aerul din imprejur ca un aspirator. In cazuri extreme, aceste curente puternice de aer pot atinge viteze de 500 km pe ora sau chiar 800 km pe ora. Cele mai puternice tornade se declanseaza in conditiile unor furtuni 'super-cell'. Norii rotativi ai furtunii pot fi detectati pe radarele meteorologice ca avand o circulatie bine definita, pe care meteorologii o numesc mesociclon . Norii uriasi 'super-cell' ating inaltimi mai mari decat cele ale Muntilor Everest, au un diametru intre 10 si 16 km, sunt de lunga durata, de pana la cateva ore si se deplaseaza mii de km, producand cateva tornade.

Dar chiar daca exista conditiile favorabile pentru ca o furtuna sa formeze vartejuri, acest lucru nu se intampla intotdeauna. Adevarul este ca acest proces nu este pe deplin inteles. Teoriile recente sugereaza ca odata ce mesociclonul este format, dezvoltarea tornadei este legata de diferentele de temperatura.

1. Encarta library 2003

2. www.discovery.com

3. www.spc.noaa.gov/tornado

4. www.tornadoproject.com

5. www.nationalgeographic.ro

6. www.tornado-insider.com

7. www.whyfiles.org/tornado

8. www.torro.org.uk (imagini)

9. www.tornadosafari.com (imagini)

10. www.tornadochaser.com

11. www.geocities.com/tornado2

12. www.stiri24.ro