Sursele de poluare a aerului în Municipiul Chișinău

INTRODUCERE

Oraşul, cel mai de seamă dintre semnele înscrise de fiinţa umană pe faţa planetei Pămînt, joacă un rol în modificarea structurilor economice şi social – culturale ale diferitelor teritorii. Dar influenţa lui modificatoare se exercită în egală măsură şi asupra mediului înconjurător cu care întreţine relaţii ce tind, în multe cazuri, să conducă la apariţia unor dezechilibre naturale, cu consecinţe dintre cele mai nefavorabile asupra calităţii vieţii urbane. Plămădit din cărămizi şi beton, din sticlă şi din fier, din piatră şi din asfalt, oraşul se extinde neîncetat, înghiţind iarba şi pădurea, micşorînd suprafeţele acoperite cu soluri fertile, tulburînd rîurile limpezi şi întunecînd strălucirea Soarelui. Fireşte, influenţa oraşului asupra diferitelor componente ale mediului înconjurător nu se reduce la atît. Problema interacţiunii dintre om şi mediul ambiant a devenit importantă odată cu apariţia comunităţilor omeneşti. În neolit oamenii acţionau asupra naturii cu unelte primitive care nu lăsau urme cît de cît sesizabile. Omul a încercat încă din timpurile preistorice să modifice mediul ambiant în folosul său.

Impactul omului asupra naturii a fost sesizat odată cu noua revoluţie tehnico-ştiinţifică , odată cu crearea tuturor mijloacelor de transport, centralelor electrice, cazangeriilor , fabricilor, uzinelor şi altor obiective ce ne uşurează simţitor viaţa. Sub impactul dezvoltării economice au fost poluate, mai mult sau mai puţin grav: solul ,apa şi aerul , au început să dispară uele specii de animale şi plante , iar omul se confruntă cu maladii cauzate de poluare .

Pe măsura dezvoltării procesului de industrializare a crescut şi numărul şi varietatea surselor de poluare. Astăzi aproape că nu există aşezare urbană în care să nu fie cel puţin o unitate industrială şi deci o sursă de impurificare a aerului. La acestea se adaugă şi numărul din ce în ce mai mare de autovehicule care, alături de uzine şi fabrici, contribuie la amplificarea poluării aerului. în aceste condiţii, atmosfera marilor oraşe contemporane a devenit un amestec de aer, gaze şi pulberi de cele mai diverse origini. Aşadar, poluarea atmosferei, rezultat în cea mai mare parte al activităţii umane (industrie, încălzirea locuinţelor, transport, etc.), este determinată de difuzia în atmosferă a substanţelor nocive denumite poluanţi, sub formă solidă (praf, pulberi), lichidă (vapori de apă) şi gazoasă (pulberi, gaze toxice) care modifică compoziţia naturală a aerului. Ea se poate manifesta sub formă de ceaţă, negură, aer ceţos.

Cei mai frecvenţi poluanţi întîlniţi în atmosfera urbană sînt gazul carbonic şi oxidul carbonic, anhidrida sulfuroasă şi sulfurică, diverşi acizi, prafuri, fumul şi cenuşa provenită din arderi, praful mineral, hidrocarburi, microbi şi viruşi etc. Concentraţia acestor elemente variază mult cu amplasamentul, sezonul, factorii meteorologici.

Poluarea mediului ambiant are loc prin intermediul surselor de poluare , care se clasifică în două mari categorii:

• surse naturale.

• surse artificiale.

Sursele naturale mai importante sunt: vulcanii, erodarea solului de către vînturi şi transportul particulelor de pe suprafaţa solului la mari distanţe, incendiile spontane ale pădurilor, descompunerea naturală a materiilororganice, emanaţiile de gaze din sol, granulele de polen şi sporii de funigi, pulberea cosmică,etc.

Sursele artificiale sau tehnologice sunt mult mai importante şi sunt reprezentate, de procesele de combustie în instalaţii fixe, combustiile în instalaţii mobile (transporturile) şi procesele industriale diverse.

La rîndul său, sursele artificiale se împart în două grupe principale:

1. Surse fixe – reprezentate prin întreprinderile industriale, complexele energetice, cazangerii, unităţi de ardere a deşeurilor. Sunt bazate pe arderea combustibilor în scop industrial.

2. Surse mobile – în această categorie intră toate tipurile de transport (aerian, feroviar, auto, prin conducte).

I. Sursele fixe de poluare a aerului în or. Chişinău.

Dezvoltarea industriei, creşterea capacităţilor de producţie şi diversitatea acestia, a condus în ultimele decenii la o intesificare a poluării aerului şi la o creştere impresionantă a varietăţilor de substanţe poluante. Ca şi fiecare centru urban, oraşul Chişinău este supus poluării intense. Aici există cazangerii, centrale termoelectrice, unităţi industriale, care îşi lasă amprenta toxică asupra mediului înconjurător.

Sursele fixe importante de poluare a or. Chişinău sînt întrprinderile energetice şi industria. Din ele importanţă majoră o au termoelectrocentralele şi cazangeriile oraşului, emisia cărora constituie 8,5 mii t/an.

Repartizarea principalelor surse fixe de poluare a aerului pe sectoare în or. Chişinău

Nr d/o Sursele de poluare Centru Ciocana Rîşcani Botanica Buiucani

1. Cazangerii:

- cu combustibil solid

- cu păcură

- cu gaz

10

0

3

7 9

0

4

5 19

6

0

13 11

1

2

8 18

10

4

4

2. Depozite de păstrare a chimicalelor şi îngrăşămintelor minerale

2

0

0

1

2

3. Agenţi economici poluatori 86 279 72 143 122

În razа oraşului Chişinău activează 740 de întreprinderi cu impact deosebit de nociv asupra mediului ambiant în special asuppa aerului atmosferic. Identic cu alte cenre urbane industria or.Chişinău este reprezentată prin următoarele ramuri: energetica, prelucrare metatalului,construcţia de maşini, industria chimică,a sticlei, materialelor de construcţie, prelucrarea lemnului, industria uşoară şi alimentară, întreprinderile industriale din or.Chişinău sunt repartizate în felul următor:

Sectorul Botanica - 129 întreprinderi;

Sectorul Centru – 124 întreprinderi;

Sectorul Râşcani - 158 întreprinderi;

Sectorul Buiucani- 124 întreprinderi;

Sectorul Ciocana – 205 întreprinderi;

Fiecare ramură a industriei contribuie la poluarea aerului în mod diferit. De exemplu industria de prelucrare a lemnului şi de producerii hârtiei şi celulozei,în procesul de producere a hârtiei, mobilei, cartonului, unor detalii din lemn, emană în atmosferă substanţe ca: substanţe suspendate, etanol, stirol, xiliol, acetonă, toluen, NOx, acid sulfuric, anhidridă sulfurică.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

CATEDRA “Geografie generală