Statele mediteraneene

STATELE MEDITERANEENE

Curprinsă întreEuropa centrală, Asia occidentală şi Africa de nord , cu 2,5 milioane de km² şi aproximativ 3.860 km lungime E–V si o latime de 1.600 km N–S, Marea Mediterana este mare cea mai mare din lume Cale de trecere majora ,ea se deschide spre Atlantic prin stramtoarea Gibraltar , spre Marea Neagra prin stramtoarea Dardanele si spre Marea Rosie prin canalul Suez Grecii , primii geografi ai Marii Mediterane , o numesc „Marea interioara” , sau „e par hemin Tallassa” , romanii o numesc Mare Nostrum ; termenul de Mediterana sau „ inconjurat de pamant” , sau „ mijlocul pamanturilor” , ia nastere in secolul al V-lea , pentru a se deosebi de Atlantic Inca din Antichitate ea a fost folosita pentru transportul de marfuri si pentru dominarea ei au avut loc numeroase conflicte , statele care au iesire la ea avand un mare avantaj economic si cautand sa obtina suprematia navala

Subdiviziunile Marii Mediterane sunt : marea Adriatica, Ionica, Egee ,Tireniana si Ligurica Intreaga coasta are o lungime de 46.000 km si strabate 22 de tari Acestea sunt : Spania , Franta , Monaco, Italia , Slovenia , Croatia , Bosnia si Hertegovina , Muntenegru , Albania , Grecia si Turcia , pe coasta nordica , Malta si Cipru – insule in interiorul ei si Siria , Liban , Israel - pe coasta estica, Egipt , Libia , Tunisia , Algeria si Maroc , pe coasta sudica

Litoralul european al Marii Mediterane cuprinde Spania , Franta , Monaco , Italia , Solvenia , Croatia , Bosnia si Hertegovina , Muntenegru , Albania si Grecia , state situate in 3 peninsule importante ale Europei - Iberica , Italica si Balcanica ; Malta si Cipru Aceste state sunt diferite , in ceea ce priveste suprafata , forma de stat , populatia si structura religioasa , dezvoltarea economica , dar au trasaturi comune in ceea ce priveste relieful , clima si vegetatie , fauna

Gibraltar are 6,5 km² , populatie de 27.921 loc. (locul 220) este o regiune autoguvernata intre Marea Mediterana si Oceanul Atlantic , apartinand Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord Clima este calda , in timpul verii temperatura medie fiind de 25 C , in august Cantitatea de precipitatii este de aproximativ 75 cm pe an Nu se cultiva pamantul , turismul si finantele sunt principalele ramuri economice

SUPRAFATA SI INSULELE

In ceea ce priveste suprafata , in aceasta zona se intalnesc atat state cu dimensiuni mari , dar si state foarte mici Dintre statele mediteraneene europene cel mai mare este Franta cu 547.030 km² ( locul 48 )- partea europeana , urmata de Spania cu 505.990 km² ( locul 50 ) , Italia cu 301.337 km² ( locul 70 ), Grecia cu 131.957 km² (locul 94 ) , Croatia cu 56.542 km² ( locul 123 ) , Bosnia si Hertegovina cu 51.129 km² ( locul 124 ), Albania cu 28.703 km² ( locul 138 ) , Slovenia cu 20.256 km² ( locul 149 ) , Muntenegru cu 13.812 km² ( locul 155 ) , Cipru cu 9.251 km²( locul 160 ) , iar la capatul opus , se gasesc statele foarte mici Malta cu 316 km² ( locul 183 ) si Monaco cu 1,95 km² ( locul 191 ) La aceasta se poate adauga si faptul ca majoritatea acestor state se prezinta sub o forma continentala , dar si cu numeroase insule

Spania prezinta insule grupate astfel :

- Canare /Islas Canaria ( Gran Canaria , Tenerife , La Palma , Gomera , Hiero , Fuerteventura , Lanzarote , Alegranza ) aflate in Oceanul Atlantic , la 100-120 km de tarmul marocan al Africii , sunt muntoase , de origine vulcanica ( Pico de Teide 3.718, in insula Tenerife , altitudine maxima in Spania)

-Baleare / Islas Baleares ( Mallorca , Menorca , Ibiza , Formentera ) aflate la 200 km E de tarmul mediteranean spaniol , au, de asemenea , un relief muntos(altitudinea maxima 1445m in insula Mallorca ).

Franta prezinta mai multe insule pe litoralul Atlantic : Oleron , Re , Noirmoutier , Belle , Groix , iar in Mediterana – insulele d’Hyeres si cea mai mare , Corsica Însa Franta nu are numai teritoriul din interiorul Europei, ci si diverse departamente si teritorii peste ocean, asa numitele DOM-TOM. Ea numara 4 departamente peste mare (D.O.M): Guadalupe ( cea mai mare insula a Antilelor Franceze) , Martinica (insula a Antilelor Mici), Reunion ( veche insula la est de Madagascar) si Guyana (pe coasta de N-E a Americii de Sud). Franta detine 2 colectivitati teritoriale (Mayotte si Saint-Pierret, Miquelon - arhipelag francez pe coasta sudica a Lumii Noi, în Oceanul Atlantic) si teritorii peste mare (T.O.M): Polinezia Franceza (5 arhipelaguri regrupând 130 insule, insulite si atoluri în estul Australiei), Noua Caledonie (insula a Melaneziei în Oceanul Pacific), Insulele Wallis si Futuna (arhipelag al Polineziei, Oceania, teritoriile din Australia si Antarctica (Adelia, Insulele Kerguelen, Crozet, Saint-Paul )

Principalele insule ale Italiei sunt : Sicilia ( 25.426 km², altitudinea maxima Etna 3323m ) , Sardinia ( 23.813 km² , cu aspect de platou ) , Elba ( 223,5 km² ) San Antioco ( 109 km²) , Panteleria ( 83 km² ) , Giglio , Linosa , Lampedusa , Lipare

Malta este un stat insular format din mai multe insule ( Malta , Gozo , Comino , Cominetto , Filfala , St Paul ) si de asemenea Cipru este un stat insular

Croatia are 1.185 insule Mai mari – intre 270 si 410 km²- sunt Krk ( 409 km² ) , Cres ( 405 km²) , Brac ( 394, 5 km² ) , Hvar ( 284,2 km² ) , Pag , Dugi Otok( 114,4 km² ) , Kornat , Korcula ( 276 km² ) , Peljesac

Grecia are circa 2.000 insule , grupate in Ionice , Ciclade , Sporade Printre cele mai mari trebuie amintite : Creta , Eubeea , Lesbos , Rodos , Chios , Kefallinia , Limnos , Korfu , Zakynthos , Samos , Thasos , Naxos , Andros , Paros , Karpathos , Samothraki etc

RELIEFUL

Statele mediteraneene prezinta un relief predominant muntos , cuprinzand lanturi muntoase cu altitudini mari precum, Alpi , Pirinei , Apenini si coborand in podisuri , depresiuni si campii joase litorale si fluviale ( exceptie Croatia – 60 % campie ).

In Spania predomina relieful de podis si cel muntos ( 90 % din teritoriu are o altitudine medie de 660 m , locul 2 in Europa , dupa Elvetia ) Principala unitate de relief este Meseta Central , un podis divizat prin lantul muntos central ( Sierra de Gata , Sierra de Guadarrama si Sierra de Gredos ) in platourile Vechii Castilii , la N, mai inalte ( 700-1000) si usor accidentate si platourile Noii Castilii , la S , mai joase ( 600-700m ) Meseta reprezinta un podis dezvoltat in limitele structurilor paleozoice , facand parte din cutarile armoricane ( hercinice ) Ea a functionat ca un soclu relative rigid , inregistrand miscari epirogenetice positive si negative Depunerile mezozoice , dar si mai noi , mai ales in partea estica , arata ca regiunea functiona ca o mare deschisa transgresiunilor Sierrele care strabat podisul pe directie NE-SV si pornesc din vestul sistemului muntos iberic si pana la Oceanul Atlantic , sunt rezultatul miscarilor de cutare ale Alpilor care au cuprins si acest masiv , producandu-i ample dislocari in partea mediana Aceste Sierre sunt alcatuite din granite si gnaise Meseta Central este inconjurat de o serie de lanturi muntoase precum : Cordilliera Cantabrica in NV ( 2665m in Picos de Europa , Pena Ubina 2.417 m ) , Crodilliera Iberica in NE ( 2312m in vf. Sierra del Moncayo ) , Sierra de Cuenca ( 1840m ) in E si Sierra Morena ( 1323m ) in S