Rezervația din Munții Cozia Județul Vâlcea

Arealul rezervatiei se circumscrie aproape in intregime masivului Cozia si se prelungeste la vest de Olt in culmea Narutu din Muntii Capatinii. Este usor accesibila doritorilor de drumetie si admiratorilor de frumuseti naturale, caci ea este situata in imediata vecinatate a complexului balneo climateric Calimanesti-Caciulata. Masivul Cozia, un horst cu altitudini de peste 1600 m, se desfasoara intre valea Salatrucelului la est si sud, valea Baiusului la nord si valea Oltului la vest, sau mai corect spus, intre depresiunea Jiblea la sud si depresiunea Lovistea la nord. inaltimea sa maxima este inregistrata in virful Cozia (Ciuha Neamtului, 1668 m). Alcatuit din gnaise si sisturi cristaline, masivul a oferit cimp larg desfasurarii proceselor de dezagregare care au contri buit la formarea spectaculoaselor abrupturi petrografice si a haosului de forme, dintre cele mai bizare ca aspect (tqrnuri, creste, porti, figuri comparabile cu diferite vietati sau pro filuri antropomorfe). Lor li se adauga diversitatea speciilor vegetale (ierboase sau lemnoase) ce alcatuiesc covorul vegetal al acestui munte.

Infiintata in anul 1962, rezervatia complexa Cozia ocupa circa 17000 ha, din care rezervatiei stiinifice propriu zise ii revin doar 5 000 ha.

in cuprinsul rezervatiei, cea 4 467 ha sint acoperite cu padure, in care predomina fagul (40%), ur mat de gorun (20%), rasinoase (10%) si alte specii (10%), iar circa 567 ha reprezinta stincarii.

Datorita importantei sale stiintifice deosebite, reprezen tata prin numeroase endemisme si raritati floristice si fau nistice pe care le adaposteste, aceasta rezervatie complexa a fost propusa sa devina din anul 1981 Parcul national Cozia cu o suprafata de 21 400 ha.

Rezervatia complexa Cozia concentreaza o diversitate de microforme de relief pe care le putem admira pe oricare din traseul ales pentru a patrunde in arealul ei. Chipuri de piatra, ce apar ca stinci izolate, au dimensiuni variabile, de la citiva metri la citeva zeci de metri. Tocmai datorita multitudinii acestor chipuri, unii geografi sustin ca Muntele Cozia nu este altul decit stravechiul Kogeonon al geto-daci lor, caci si denumirea de Cozia pare sa sugereze acest nume amintit inca de Herodot. Denumirile formelor antropomorfe sau zoomorfe din rezervatia Cozia-Narutu amintesc de tra ditiile pastorale din acest masiv, in care locuitorii depresi unilor din jur gaseau un adapost sigur in timpurile tulburi. Astfel, intilnim aici Sfinxul Coziei, Ciobanasul, Baba Coziei, Haiducul, Dochia fara cojoace, Ursul, Capul dintre brazi, Tatarul, Animale preistorice, inteleptii etc. Formelor antropomorfe sau zoomorfe li se pot adauga portalurile de piatra ori coloanele create prin dizolvarea si alterarea rocilor. Pot fi admirate: Poarta omului, Poarta Mioarelor, Poarta Stanisoarei, Poarta Vulturilor, Tur nul lui Tepes, Acul Pustnicului din Salbaticu, Virful Bulzu etc. De fapt pastorii numesc in Muntii Cozia bulz orice roca ...