Rezervatia se afla la extremitatea sudica a muntilor Leaota, Care inainteaza pe stinga Dimbovitei cu peste, 10 km dincolo de depresiunea Cimpulung. Ultimele culmi ale Leaotei ajung aici la o inaltime de 950 - 1100 m si sint alcatuite din alternante de gresii, marne, argile, conglomerate. Intre localitatile Cetateni (la sud) si Cotenesti (la nord) precumpanesc conglomeratele. Ca urmare a rezisten tei rocii, si infatisarea vaii este alta, in raport cu ceea ce este la nord (Stoenesti) sau la sud de Cetateni. Se impun in pei saj versantii cu panta accentuata, repezisurile din albia Dimbovitei unde frecvent se vad capetele retezate ale stratelor mai dure, vaile secundare afluente, culmile limitrofe adesea transformate in creste.
O buna parte din acest sector (circa 2, 5 km), care impre sioneaza prin ingustime, salbaticie si relief ruiniform, for meaza cheile Dimbovitei, adevarata poarta naturala spre depresiunea Stoenesti. Ele se desfasoara intre Coltii Doamnei (nord) si valea Piesei (la sud). Cea mai frumoasa portiune se afla insa intre Coltii Doamnei si Valea Chiliilor. Aici versan tii sint abrupti pe ambele maluri, stratele de conglomerate sint aproape verticale, iar eroziunea a creat un microrelief de virfuri ascutite; coloane, babe, la baza carora blocurile dezagregate alcatuiesc o poala de grohotisuri ce ajung uneori pina in albia Dimbovitei. Cea mai frumoasa creasta este aceea de pe stinga vaii, dintre Piriul lui Coman si piriul Chiliilor, care are o lungime de peste 1, 2 km, o desfasurare aproximativ vest-est si o inaltime intre 600 si 750 m. Ea domina albiile Dimbovitei si ale celor doi afluenti prin abrupturi de 150 - 200 m. Cam la mijlocul crestei se afla ruinele unei cetati da cice (sec. II-I i. e. n. ) si ale uneia din perioada medievala.
La finele secolului al XV-lea se afla in stinca o asezare rupestra numita si Schitul lui Negru Voda. La baza abruptu lui crestei, spre Dimbovita, arheologii au descoperit urmele unor asezari din sec. XIII - XV. ingustimea vaii si versantii abrupti, ca si pozitia crestei, ce ofera un lung cimp de vedere spre nord si sud, au constituit elemente favo rabile alegerii acestui loc ca punct de aparare si observatie (Cetatea Dimbovitei), iar mai tirziu ca punct de vama.
Pentru cel care priveste de la distanta acest sector minu nat din lungul Dimbovitei, impresia de moment va fi impusa pe de o parte de stincarie, pe de alta parte de haina vegetala, in care se remarca atit elemente ale padurii de conifere (molizi) cit si elemente ale padurilor de dealuri inalte (indeosebi fagi). Intre pilcurile de padure exista pajisti cu iarba cimpului, firuta si teposica, la care se adauga asociatiile tipice pantelor mari si abrupturilor. Ingustimea generala a vaii, pe versantii careia abrupturile si stincaria sint destul de frecvente, topo-climatele diferite, impuse indeosebi de expunere si de energia de relief mare (250-300 m), varietatea rocilor etc. au permis dezvoltarea unei vegetatii ierboase bogate in care s-au ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.