Principalele domenii de viata de pe Glob sunt domeniul acvatic,terestru si subteran.In cadrul acestor domenii materia vie este organizata in :-populatii,biocenoze,biomuri.
Biomul reprezinta un nivel ce include totalitatea biocenozelor cu structura generala asemanatoare si valori ale factorilor ecologici asemanatori in special temperatura si umiditatea.Din acest punct de vedere domeniul acvatic este mai uniform decat cel terestru, care este mult mai eterogen.Domeniul acvatic este impartit in doua sub domenii:
-subdomeniul apelor marine si oceanice
-subdomeniul apelor continentale
In cadrul primului subdomeniu se disting mai multe biomuri dar incerc sa fac referinta la biomul deltaic.
Astfel biomul deltaic este characteristic gurilor de varsare ale marilor fluvii ce se varsa in marile fara maree.Ex.Dunarea, Volga,Nilul, Missisipi,s.a. .In aceste situatii se acumuleaza o mare cantitate de aluviuni.Deltele sunt unitati ecologice complexe cu un echilibru dinamic,in permanenta schimbare suferind transformari geomorfologice, chimice,hidrologice si biologice.O caracteristica o reprezinta diversitatea biotopurilor deltaice:brate, canale, grinduri, lacuri,plaiuri, terenuri inundabile.Aceasta determina instalarea unor biocenoze variate:placton,bentos si nekton in formatiunile acvatice si pajisti,tufarisuri si paduri pe grinduri precum si solurile aluvionare nisipoase sau loesoide.Unul dintre cele mai representative biomuri deltaice il constituie Delta Dunarii.Sau “TARA APELOR” cum mai este numita,veritabil muzeu natural.Reprezinta locul in care Dunarea incearca sa se linisteasca,sa se pregateasca inainte de ase contopi cu Marea Neagra.
Considerata cea mai joasa regiune de campie a tarii delta este situate in partea de est a Romaniei, in nord invecinandu-se cu Campia Buciagului,in sud si sud-vest cu podisul Dobrogei iar in est cu Marea Neagra.Prin mai multor straturi de aluviuni successive acum 10000 de ani golful maritim existent la varsarea Dunarii in Marea Neagra se colmateaza.Din nisipul marin si din aluviuni se formeaza in Pleistocen marile grinduri,insulele deltei:Letea, Caraorman, Saraturile, Sf.Gheorghe.Treptat se formeaza bratele Chilia, Sulina,Sf.Gheorghe.Intre ele exista o multime de legaturi naturale:canale, garle, sahale prin care la cotele favorabile ale fluviului se poate strabate intreaga Delta.
Printre deltele Terrei se incadreaza in tipul lobat,iar ca dimensiuni se afla pe locul 21.Cei aproximativ 300 de afluienti ii asigura Dunarii la intrarea in delta un debit lichid mediu multianual de 6430 mc/sec..Debitul maxim a fost inregistrat in 1897 cand a atins 17900mc/sec,iar cel minim in 1942 de 1280mc/sec.Oscilatii quasi-permanente ale nivelului apelor impun nota hidrologica specifica deltei.Maximele cele mai frecvente se inregistreaza primavera si vara iar minimele toamna si iarna.Reteaua hidrografica este reprezentata de bratele Chilia ,Tulcea, Sulina si Sfantu Gheorghe.
Bratul Chilia incepe la M.43 unde se afla Ceatalul Ismail si are o lungime de 121 km pana la gura de varsare a bratului Stambulul Vechi din delta secundara Chilia .Bratul asigura ,in present ,scurgerea a 55% din debitul total al Dunarii .Specificul bratului este dat de cele doua difluiente ,prima intre Pardina si ChiliaVeche ,iar cea de a doua intre km 38 si Periprava.Aceste despletiri cu ostroavele dintre ele reprezinta delte secundare vechi ale bratului Chilia.Cea mai mare parte a deltei secundare Chilia se afla pe teritoriul Ucrainei.
Bratul Tulcea incepe la M43 are numai 17km si asigura ,in present ,scurgerea a 45% din debitul total al Dunarii.Intre M41 si M37 formeaza o bucla de meandru ,care culmineaza in dreptul orasului Tulcea unde se afla si cea mai mare adancime 38m.
Bratul Sulina incepe la Ceatalul Sfantu Gheorghe aflat la M 34.Initial avea o lungime de 84 km ,era meandrat si foarte putin adanc.A fost amenajat pentru navigatie incepand cu anul 1857 prin dragare, iar din anul 1868 prin taierea buclelor meandrelor. Lucrarile au fost incheiate in anul 1902, cand bratul Sulina era scurtat cu 21 km,fiind transformat in canal navigabil pentru nave oceanice.Acestea au fost primele interventii antropice cu efecte majore in transformarea structurii si functionarii sistemului deltaicIn present transporta cca. 22% din debitul total al bratului Tulcea.La gura canalului se acumuleaza sedimente nisipoase si maloase formandu-se o bara care trebuie dragata continuu.Bratul Sfantu Gheorghe incepe la ceatalul cu acelasi nume M.34. are o lungime totala de 110 km si transporta cca. 23% din debitul bratului Tulcea.In aval de km. 85 meandreaza formand 7 bucle de meandru, cea mai mare fiind intre km.85 si km.64, cunoscuta sub numele de meandrul Murighiol.Delta secundara Sfantu Gheorghe este barata de insula bariera Sacalin.
Sahalele sunt brate vechi ale Dunarii ramase in interiorul deltei ,ulterior fiind transformate in canale prin dragare si rectificare .Ex. Sontea ,Poleacova, Brandusa,
Statului.
Garlele sunt artere naturale de legatura intre brate si acvatoriile stagnante din interiorul deltei.Se mai pastreaza Eracle, Lopatna ,Matita s.a.Majoritatea in present sunt colmatate.Acvatoriile stagnante sunt ghiolurile, baltile, zatoanele, japsele, lagunele.Cea mai mare laguna este laguna Razelm,420 kmp.Raporturile dintre acvatoriile curgatoare si cele stagnante se stabilesc in functie de regimul polifazic al scurgerii apelor Dunarii.Primavara, pe masura ce debitele fluviului cresc, apele tulburi incarcate cu aluviuni si nutrienti patrund prin canale, garle si sahale in interiorul deltei alimentand ghiolurile, baltile si japsele.Aceasta este secventa de umplere in timpul careia se poate acumula in delta un volum mazim de maxim 5 miliarde mc de apa.Urmeaza secventa de stagnare a apelor in delta cand are loc un process de decantare a aluviunilor ,annual depunandu-se in delta cca. 1 milion tone de sedimente
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
