Resurse Turistice

RESURSELE TURISTICE

Ca parte componenta a ofertei turistice, alaturi de echipamentele de productie, masa de bunuri destinate consumului turistic, forta de munca, infrastructura turistica, structurile si conditiile de comercializare, resursele turistice cuprind atractiile naturale si antropice dintr-o zona, tara sau regiune geografica.

Cuprinderea resurselor turistice in categoria resurselor intreprinderii de servicii semnifica specificitatea alcatuirii produsului turistic si din componente care atrag, retin, sunt “gustate” dar nu se consuma odata cu preparatele culinare si cu uzura unor mijloace de transport, sunt nestocabile, desi de o longevitate apreciabila in existenta Terrei, produc emotii estetice si trairi afective de neuitat.

Resursele turistice se impart in doua mari categorii: resurse turistice naturale si resurse turistice antropice.

I Resursele turistice naturale:

1. Muntii:

Carpatii romanesti, carora le revine o treime din suprafata tarii (237.500 kmp), se impun ca o componenta de baza in structura geografica si peisagistica a Romaniei. Sunt impartiti in trei mari diviziuni: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali.

Sistemul montan se caracterizeaza printr-o diversitate de aspecte peisagistice si o mare complexitate de potentialul turistic, date de particularitatile diferitelor tipuri de relief (glaciar, fluviatil etc.), alternarea unitatilor montane, submontane si depresionare, a culoarelor de vai, varietatea si configuratia invelisului vegetal si a retelei de ape si lacuri, o mare bogatie de ape minerale si termominerale, fondul cinegetic si piscicol – deosebit de reprezentativ etc..

Carpatii prezinta un intens domeniu schiabil, desfasurat la circa 1400 m altitudine, in general lipsit de avalanse de zapada si de viscole. Unele masive montane (Rodna, Fagaras, Bucegi) permit amenajarea de partii si mijloace de transport pe cablu in sistem cascada, de la etajul inferior (900 – 1000 m) la cel montan superior (2200 m), permitand o valorificare succesiva a domeniului schiabil si prelungirea sezonului de sporturi de iarna pana in aprilie – mai.

2. Potentialul speologic:

Potentialul speologic al Romaniei dispune de peste 10900 de pesteri, Romania situandu-se pe locul al treilea in Europa, alaturi de Iugoslavia si Franta. Intre acestea sunt pesteri de dimensiuni mari, adevarate complexe carstice subterane, cu rauri si cascade (Topolnita, Cetatile Ponorului etc.) sau cu sisteme dezvoltate pe mai multe etaje, unele bogat si frumos concretionate (peste 300) si altele cu mineralizatii rare sau cu picturi murale (Pestera Cuciulat, Pestera lui Adam etc.). Exista si unicate pe plan national si international, fiind declarate monumente ale naturii sau rezervatii speologice, asa cum sunt pesterile Topolnita, Cetatile Ponorului, Sura Mare, Ghetarul de la Scarisoara, Pestera Ursilor de la Chiscau etc..