Relieful Munților Poiana Ruscă - clima, hidrografia și învelișul biogeografic

Relieful Muntilor Poiana Rusca are o serie de caracteristici care ii individualizeaza in ansamblul Carpatilor Romanesti. Altitudinile, pe ansamblul relativ reduse, se mentin frecventla 800 - 1000 m.; la contactul cu zonele invecinate coboara la 200 -300 m., iar altitudinea maxima este de 1374 m, in Vf. Padesu. Substratul geologic este format este format aproapr in totalitate din sisturi cristaline, la care se aduaga suprafete reduse de calcare puternic metamorfozate (marmura), roci vulcanice (Magura Devei) si roci sedimentare pe margini. Pe ansamblu, Poiana Rusca are aspectul unui horst bine delimitat de grabene marginale. Muntii Poiana Rusca au culmi netede la altitudini interpretate ca platforme de eroziune. La 1000 m exista o platforma neteda cu sate foarte vechi si drumuri de culme, pastratoare a unei vechi civilizatii rurale (este tinutul Padurenilor). Zona montana este intersectata de vai foarte adanci, cu desfasurare radiara, si, pe alocuri, cu tresee sinuase. Bega (si afluentii ei directi), Cerna (afluent al Muresului), vaile ce coboara spre Bistra sau Mures formeaza un foarte interesant sistem hidrografic adancit puternic in masivul Poiana Rusca.

Fiind masivi nu au subdiviziuni de ordinul II. Climatul este caracteristic dealurilor inalte (pe margini) si muntilor josi). Are predominant influente oceanice, cu precipitatii ridicate (800 - 1. 000 - 1. 200 mm) si vanturile de vest. Temperatura medie scade sensibil ca altitudine (8 gr. C pe margini, 5 gr. C pe inaltimi). Reteaua hidrografica este colectata de Mures (Cerna, precum si alte rauri mai mici), Bega (care izvoraste din centrul zonei montane), Timis (prin intermediul Bistrei). Exista si lacuri de interes industrial si turistic (Cincis si Surduc). Apele subterane au, spre est, si un caracter termal (Calan). Vegetatia este etajata: in baza zonei montane predomina padurile de stejar, urmate apoi de paduri de amestec (stejar-fag), paduri de fag, iar pe alocuri chiar in amestec cu rasinoase (la peste 1. 000 m). La altitudini mari apar si pajisti secundare care (impreuna cu terenurile agricole) au inlocuit vegetatia naturala. Fauna este corepunzatoare etajelor de vegetatie. In Depresiunea Hategului exista cunaoscuta rezervatie de zimbri. Spre Mures, in culoarul Streiului se afla parcul dendrologic de la Simeria, la vest de Deva rezervatia de fauna si peisaj Cetatea Devei si rezervatia forestiera Padurea Bejan. Solurile sunt predominant cambice (cambisoluri) si podzolice (spodosoluri). Populatia este formata in regiunea marginala aproape in exclusivitate din romani. Pe margini, indeosebi in orase, exista si grupuri semnificative de maghiari (Deva, Hunedoara). Sporul natural este redus. Densitatea populatiei este mai mare la contactul cu regiunile marginale) Hateg, Mures, Bistra) fiind de 50-75 loc. /kmp. In interior densitatea este mai redusa fiind de sub 25 loc. /kmp. Partea de nord este a ...