Regiuni geografice ale României

Caractere generale:

Numele de Carpati deriva de la “carpate” care este un cuvant de origine ilirotracica insemnand “stancarie”. Toponimul a fost folosit pentru prima data de catre Ptolemeu, iar apoi de Mercantor sub denumirea de “carpathus mons”.

Toponimul are o relatie directa cu populatia dacilor liberi (carpi) ce au locuit in teritoriul neocupat de romani.

Carpatii reprezinta componenta NE a sistemului alpin din Europa care incepe de la Poarta Vienei si se desfasoara in SV pena la Valea Timocului. Se desfasoara pe circa 1500 km lungime si are capacitatea de 175000 km patrati, rezulta ca sistemul carparilor este pe primul loc in Europa.

Carpatii la nivelul Europei se subimpart in 3 grupe:

- Carpatii de NV

- Carpatii de mijloc

- Carpatii de SE ( se afla pe teritoriul romaniei).

Limite

Limitele Carpatilor Romaniei sunt clare:

- sub aspect litologic: limitele carpatilor poate fi urmarite in lungul contactului dintre formatiunile de tip carpatic ( sist cristalin cu introziuni granitice, depozitele sedimentare apartin paleozoicului si cretacicului) si vulcanismului neogn cu formatiuni sediemntare (cutat sau necutat) depuse in mediul marin in timpul neogenului.

Flisul = roca sedimentara cutata

Flisul neogen = flis subcarpatic si de dealuri (necutat)

Flis paleogen = se intalneste in Carpati.

- din punct de vedere al altitudini limitele dintre carpati si unitatile invecinate prezinta un ecart de variatie relativ mare, inregistrandu-se valori care se intalneste de la circa 1000 m – la contactul cu subcarpatii, pana la 250 m – la contactul Muntilor Zarand cu Campia Aradului, sau scad sub 100 m – in zona Defileului Dunarii.

In ansamblu, limitele dintre:

- Carpati si subcarpati este apreciata in jurul valorii de 800m,

- Carpati si Dealurile de Vest este apreciata intre 250- 400 m ,

- Pe latura interna, spre Depresiunea Transilvaniei, valoarea oscileaza intre 250 – 800 m.

- din punct de vedere bio- geografic si pedo- geografic Carpatii incep odata cu aparitia padurilor de fag si a cambislurilor si podosolurilor cu sublinierea ca se inregistreaza diferente de la un loc la altul determinat de influenta climei, altitudinii si de expozitie (fata - dos – fata= vesantul S, dos= versantul N).

Dintre componentele umane in trasarea limitei Carpatilor, un rol important il au :

- modul de utilizare al terenurilor

- pozitia asezarilor.

Se constata ca terenurile arabile, in general, nu depasesc 800m.

In privinta asezarilor, datorita conditiilor fizico- geografice favorabile, zona de contact munte- subcarpati / dealuri este subliniata de existenta unui numar mare de asezari rurale si urbane ce au beneficiat de existenta unei economi complementare.

In mod concret limitele externe a Carpatilor ajunge la:

- podisul Moldovei,

- depresiunile submontane ale Subcarpatilor Moldovei, de Curbura si Getici,

- podisul Mehedinti,

- Defileul Dunarii

- Dealurile de Vest si Campia de Vest.

Pe latura interna contactul se realizeaza prin:

- Depresiuni submontane interne:

- Depresiunea Dumitra,

- Depresiunea Bistrita,

- Depresiunea Livezeni,

- Depresiunea Budacu,

- Depresiunea Valenii de Mures,

- Depresiunea Sovata,

- Depresiunea Praid,

- Depresiunea Odorhei,

- Depresiunea Homorod,

- Depresiunea Rupea,

- Depresiunea Fagaras,

- Depresiunea Sibiu,

- Pod. Secaselor,

- Culoarul Apoldului,

- Culoarul Muresului Mijlociu,

- Culoarul Ariesului Inferior,

- Depresiunea Iara – Savadisla,

- Depresiunea Huedin,

- Depresiunea Agrij,

- Depresiunea Lapusului.

O situatie aparte se inregistreaza pe aliniamentul dintre Muntii Meses si grupa N a Carpatilor Orientali ( Maramures si Bucovina), unde scufundarea badeniana mai putin accentuata a lasat la suprafata formatiuni vechi din sisturi cristaline din : Meses, Prisnel, Preluca, Dealul Mare dublate spre V de maguri cristaline ce apartin Dealurilor Crasnei : Magura Codru si Simleu.

Intre aceste limite: Carpatii romanesti (cf Trtatului I-III) au o suprafata de 66,303 km patrati reprezentand 27% din total si lungime de 900 km de la granite de N pana la Defileul Dunarii, dupa care se orienteaza spre N pana la Barcau si Corul Somesului.